Antiţiganismul din Germania

Antiţiganismul din Germania

La Berlin s-a dat publicitǎţii Raportul guvernamental al unei comisii independente care a cercetat fenomenul antiţiganismului din Germania, cuprinzînd şi numeroase trimiteri la alte ţǎri, între care se aflǎ şi România sau Republica Moldova. Raportul intitulat „Schimbarea perspectivei - Restabilirea dreptății – Participare“ („Perspektivwechsel – Nachholende Gerechtigkeit – Partizipation”) prezintǎ pe 843 de pagini o analizǎ exhaustivǎ, oprindu-se asupra aspectelor istorice, politice şi culturale ale fenomenului, dar mai ales asupra diverselor forme de manifestare contemporanǎ. Totodatǎ, comisia face unele recomandǎri prin care autorii propun soluţii şi mǎsuri concrete de combatere a anti-ţiganismului. (Raportul integral poate fi descǎrcat aici.)

Autorii susţin necesitatea stringentǎ de reconsiderare criticǎ a antiţiganismului istoric, încǎ prezent în viaţa cotidianǎ a Germaniei ca o prelungire a discriminǎrilor înregistrate de-a lungul secolelor. Discriminarea propriu zisǎ se manifestǎ la nivel popular şi instituţional. Stoparea discriminǎrii presupune şi o compensare moralǎ şi materialǎ a acţiunilor de flagrantǎ injustiţie din perioda nazismului cînd romii şi sinti fuseserǎ supuşi prigoanei sociale şi rasiale, care a culminat în deportǎri şi internǎri în lagǎrele morţii.

Comisia recomandǎ, între altele, numirea unui responsabil guvernamental care sǎ se ocupe de antiţiganism, avînd o funcţie similarǎ celui care se ocupǎ de antisemitism. (De combaterea antisemitismului se ocupǎ, în prezent, Felix Klein, care s-a născut în 1968 la Darmstadt, într-o familie originară din România).

Memorialul romilor, victime ale naziştilor, de la Berlin

În Raport se recomandǎ, de asemenea, înfiinţarea unei comisii permanente care sǎ se ocupe de problema discriminǎrii şi includerea reprezentanţilor romilor în structuri decizionale specifice, legate de problemele care vizeazǎ aceastǎ minoritate. În acelaşi timp, autorii Raportului subliniazǎ necesitatea recunoaşterii cuprinzǎtoare a genocidului din perioada nazistǎ îndreptat contra romilor şi populaţiei sinti.

Cele mai consistente analize ale Raportului se referǎ la rolul mass-media şi la perpetuarea unor stereotipuri considerate discriminatorii. Discursul voluntar sau involuntar rasist nu este doar un apendice al grupurilor radicale de dreapta, ci şi o chestiune care se poate identifica în rîndurile unor democraţi. Dacǎ nu se înţelege asta, constatǎ autorii, „romilor niciodatǎ nu li se va face dreptate”.

(Ca exemplu elocvent, extern, pentru discursul rasist, anti-rom, autorii citeazǎ declaraţiile viceprimarului din localitatea Bolintin-Vale, din România, presǎrate cu clişee tipice şi cu aserţiunea cǎ romii sînt, de fapt, cei care provoacǎ reacţii discriminatorii pentru cǎ nu corespund aşteptǎrilor majoritǎţii.)

Poate cele mai relevante pǎrţi ale Raportului sînt cele în care se prezintǎ formele de continuitate ale rasismului în literaturǎ, artǎ şi cinematografie - care vizeazǎ direct aceastǎ populaţie. Între numeroasele exemple enunţate se aflǎ şi scriitori, ca prozatorul bǎnǎţean Otto Alscher (1880-1944), poetul romantic Nikolaus Lenau (1802-1850), nǎscut tot în Banat, şi scriitorul Karl Emil Franzos, nǎscut în 1848, în Bucovina, decedat în 1904 la Berlin. (Alte detalii despre Alscher şi Franzos în blogul revistei: Halbjahresschrift, 24.5. 2020.)

„Perspektivwechsel – Nachholende Gerechtigkeit – Partizipation Bericht der Unabhängigen Kommission Antiziganismus”, Berlin, 2021, pp. 843.