Această explozie electorală, în cifre, nu înseamnă însă și o explozie a democrației în lume.
Potrivit Freedom House, organizație internațională cu sediul în Statele Unite, care monitorizează starea democrațiilor în lume, libertatea globală a scăzut pentru al 17-lea an consecutiv .
Separat, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală, structură interguvernamentală de sprijin pentru dezvoltarea democrațiilor, cu sediul în Suedia, constată în cel mai recent raport anual că „în toate regiunile lumii, democrația a continuat să se contracte”. Constatarea se bazează pe datele din 2022, dar nu se preconizează ca anul 2023 să fie mai bun din acest punct de vedere.
Super anul electoral 2024 ar putea aduce o întărire a populismului în Europa, dar și în cea mai veche democrație a lumii, Statele Unite, confirmând totodată la putere lideri autoritari, precum Vladimir Putin în Rusia.
„Vom ști dacă democrația trăiește sau moare până la sfârșitul anului 2024”, declara în septembrie 2023 cunoscuta jurnalistă de investigație din Filipine, Maria Ressa, laureată a premiului Nobel pentru Pace.
Europa Liberă se oprește la câteva dintre alegerile care merită urmărite din Moldova în acest an, începând cu alegerile pentru Parlamentul European, alegerile prezidențiale din Statele Unite și cele din anul electoral-maraton din România.
Alegeri europene: 6-9 iunie 2024
Peste 400 de milioane de alegători sunt așteptați la urne în iunie, în cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, pentru a alege un nou Parlament European, singura instituție aleasă democratic a blocului comunitar.
Se poate aștepta o creștere semnificativă a numărului de parlamentari reprezentând partide eurosceptice și de extremă dreaptă, după succesele electorale din ultimii ani din Olanda, Italia, Finlanda și Suedia.
Cele mai recente sondaje de opinie citate de Euronews arată că grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație ar putea câștiga 87 de mandate în parlamentul cu 720 de locuri, ceea ce înseamnă că ar putea concura cu liberalii pentru a deveni a treia cea mai mare fracțiune, după conservatorii din Partidul Popular European (din care face parte din PAS) și social-democrați.
Alegerile vor decide, de asemenea, cine va conduce următoarea Comisie Europeană și Consiliu European. Este de așteptat ca actuala președintă a Comisiei, germana Ursula von der Leyen - o avocată constantă a sprijinului pentru Ucrainam dar și a extinderii spre est a UE – să candideze pentru un nou mandat.
În decembrie 2023, țările Uniunii Europene (în absența premierului ungar Viktor Orban) au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina , Moldova și condiționat Bosnia-Herțegovina.
Negocierile ar trebui să înceapă în primele luni ale anului, înaintea alegerilor parlamentare europene.
La summitul UE din decembrie 2023 urma să fie aprobat și un nou ajutor financiar masiv pentru Ucraina, de circa 40 de miliarde de euro, blocat însă de Budapesta.
Restul țărilor UE ar putea găsi acum o cale pentru a ocoli opoziția Ungariei, dar pe termen mai lung, continuarea sprijinului pentru Ucraina va depinde în mare parte și de noua configurație a Comisiei Europene, care va decurge din alegerile parlamentare din iunie.
Ursula von der Leyen se apropie încet, dar sigur de sfârșitul actualului mandat. După alegerile din iunie pentru Parlamentul European, va fi și o nouă Comisie Europeană (Photo by FREDERICK FLORIN / AFP)
Statele Unite : 5 noiembrie 2024
Alegerile prezidențiale din cea mai veche și puternică democrație din lume au evident un impact global, dar anul acesta votul din noiembrie va fi urmărit poate cu și mai mare atenție în Europa de Est din cauza războiul din Ucraina, provocat de invazia Rusiei.
America este de departe ce mai important furnizor de ajutor militar al Ucrainei, dar la începutul acestui an un nou pachet financiar de 60 de miliarde de dolari, propus de administrații democrată a președintelui Joe Biden, se află blocat în Congres de republicani, în frunte cu susținătorii fostului președinte Donald Trump.
Observatorii politici se așteaptă în noiembrie la o noua confruntare între președintele democrat Joe Biden și fostul președinte republican Donald Trump, care – în pofida unui lung șir de anchete penale și procese în desfășurare - pare sigur să câștige cursa internă pentru a deveni candidatul partidului său în alegerile din noiembrie.
Pe de altă parte, un recent sondaj citat de PBS arată că majoritatea adulților americani nu și-ar dori o nouă confruntare Biden-Trump, ca în 2020.
Candidații celor două partide vor fi aleși oficial la congresele din iulie, în cazul republicanilor, și august, în cazul democraților.
Americanii vor merge la vot în toamnă cu amintirea încă nu chiar așa de veche a problemelor de după ultimul scrutin, când suporterii învinsului Donald Trump au luat cu asalt clădirea Congresului, la 6 ianuarie 2021. (AP Photo/Julio Cortez, File)
România: locale, parlamentare, prezidențiale
România, avocatul principal al integrării europene a R. Moldova și principalul său partener comercial, se pregătește de un an electoral maraton.
Aproape 19 milioane de români din cei 22 de milioane, câți trăiesc în țară și în străinătate, sunt așteptați la vot în 2024. Primele alegeri sunt cele europarlamentare, în iunie. Urmează cele locale și alegerile pentru un nou Parlament – la o dată ce nu a fost încă stabilită. Anul electoral va fi închis de alegerile prezidențiale.
Pentru moment s-a convenit numai data alegerilor europene, care se așteaptă să aibă loc duminică, 9 iunie, a declarat redacției de la București a Europei Libere, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă.
Interesul pentru alegerile europarlamentare în rândul românilor s-a dublat aproape în ultimii zece ani, de la sub 28% în 2009, la peste 51% în 2019.
Numai partidele de opoziție și-au anunțat deja candidații pentru europarlamentare.
Cele mai mari partide din România, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), aliate la guvernare, au decis să candideze separat la alegerile din acest an, dar nici unul nu și-a prezentat listele de candidați.
Doar președintele PNL, fostul prim-ministru Nicolae Ciucă, în prezent președinte al Senatului, a declarat că este dispus să candideze pentru funcția de președinte al României.
Deocamdată politicienii din România nu se înghesuie în cursa prezidențialelor. O excepție: fostul premier liberal Nicolae Ciucă, în imagine dându-și demisia din executiv, la 12 iunie 2023. (AP Photo/Vadim Ghirda)
Rusia: prezidențiale cu rezultat previzibil
Pe fundalul războiului devastator din Ucraina provocat de decizia din 2022 a președintelui Vladimir Putin de a invada țara vecină, în 15-17 martie au loc în Rusia alegeri prezidențiale. Putin a confirmat la sfârșitul anului trecut ceea ce era de așteptat, anume că va candida pentru un nou mandat.
În absența unei prese libere, a unei societăți civile active și a unei contracandidaturi serioase, și cu principalii lideri ai opoziției - jurnalistul Vladimir Kara-Murza si militantul anticorupție Alexei Navalnîi - în închisoare pentru mulți ani, rezultatul alegerilor pare decis din avans.
După ce Kremlinul a obținut amendarea Constituție, Putin, în vârstă de 71 de ani, este eligibil să candideze pentru încă două mandate de șase ani. Teoretic ar putea rămâne la putere până în 2036, dar oricum o victorie în martie îl va face cel mai longeviv lider din istoria modernă a Rusiei..