Dunțova, care are 40 de ani, a pledat luna trecută, într-un interviu acordat Reuters, pentru încetarea conflictului din Ucraina și eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi.
„Mai devreme sau mai târziu, orice conflict armat se termină, iar eu sper că acesta se va termina cât mai curând posibil", a declarat Dunțova pentru agenția Reuters . „Oamenii sunt foarte obosiți de ceea ce se întâmplă. Dar nimeni nu recunoaște această oboseală”.
Ea a depus joi documentele necesare la Comisia Electorală Centrală pentru a intra în mod oficial în cursa prezidențială din Rusia în care victoria lui Putin este considerată sigură atât de susținătorii lui, cât și de oponenți.
Dunțova are acum de înfruntat un prim obstacol major: să obțină până pe 31 ianuarie 300 de mii de semnături de susținere de pe întreg teritoriul Rusiei.
Ea spune că nu vede de ce autoritățile i-ar interzice să candideze. „De ce vorbim despre permisiune, dacă acesta este dreptul meu conform legii și am această posibilitate și am calitățile necesare pentru a mă înscrie în cursă?" a spus ea, subliniind că nu face nimic împotriva legii. Cu toate acestea, ea a recunoscut că îi este teamă: „Orice persoană sănătoasă la cap care face acest pas s-ar teme, dar frica nu trebuie să învingă", a spus ea.
„O parodie a procesului electoral”
Ekaterina Dunțova nu este singurul oponent al lui Putin. Șaisprezece candidați și-au depus dosarele pentru a participa la alegerile prezidențiale de anul viitor, au anunțat miercuri oficialii comisiei electorale.
Printre aceștia, foști și actuali apropiați ai lui Vladimir Putin. Partidul Liberal-Democrat al Rusiei, favorabil Kremlinului, a desemnat săptămâna aceasta drept candidat un fost negociator în conflictul din Ucraina, Leonid Sluțki. Acesta a declarat că prezența sa pe buletinul de vot „nu îi va lua voturi” lui Putin.
Igor Ghirkin, un naționalist devenit critic al Kremlinului, aflat acum în detenție în așteptarea unui proces pentru acuzații de extremism, a declarat și el că vrea să candideze împotriva lui Putin.
De ani de zile, Kremlinul a marginalizat figurile opoziției din alegeri și din viața politică, o represiune care s-a accelerat după ce Putin a ordonat intrarea trupelor ruse în Ucraina în 2022.
Fruntașii opoziției, ca Aleksei Navalnîi, Vladimir Kara-Murza și Ilia Iașin, au primit pedepse lungi cu închisoare și nu au cum se înscrie în cursă. Alți critici importanți ai Kremlinului au plecat din țară pentru că riscau să fie arestați, astfel că nu există nimeni în opoziție care să-i fie un contracandidat pe măsură.
Aleksei Navalnîi a fost împiedicat să candideze la alegerile din 2018, din cauza unei vechi acuzații de fraudă despre care aliații săi au spus că a fost motivată politic. Acum el este închis pentru 19 ani și este, în continuare, anchetat și judecat în alte dosare.
Într-o postare pe rețelele sociale din 7 decembrie, Navalnîi, le cerea rușilor să „iasă la urne și să voteze împotriva lui Vladimir Putin”, pentru „oricare alt candidat”. Navalnîi susținea că alegerile din martie vor fi „o parodie a procesului electoral”, dar că este obligația opoziției să facă tot ce poate pentru a-i încuraja pe oameni să-și exercite drepturile.
După acest mesaj, Navalnîi a dispărut din sistemul penitenciar și, fără nicio explicație, nu a fost prezent la mai multe termene judecătorești. Audierile au fost amânate până în ianuarie, dar apropiații lui spun că nu mai știu nimic de el de la începutul acestei luni.
Candidaturile pentru turul de scrutin din martie trebuie înscrise la comisia electorală până pe 27 decembrie.
Putin, care are 71 de ani, se află la putere în calitate de președinte sau prim-ministru din 1999. Acum, după ce a reușit să obțină modificarea Constituției ca să rămână cât mai mult la putere, și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat de șase ani, urmând să devină, aproape sigur, cel mai longeviv lider rus din istoria modernă.
