Șase zile mai târziu, la evenimentul televizat de patru ore, s-a menționat în treacăt că Putin, în vârstă de 71 de ani, este gata să devină cel mai longeviv lider rus din vremea țarismului.
Pe lângă o scurtă mențiune la început, cea mai directă referire la viitoarea campanie prezidențială a lui Putin a venit de la un tânăr jurnalist din orașul Magadan din Orientul Îndepărtat, care și-a început întrebarea spunând: „Toți susținem decizia dumneavoastră de a candida la funcția de președinte anul viitor.”
„Pentru că, din câte îmi amintesc, ați fost mereu la cârmă, ca să zic așa”, i-a spus jurnalistul lui Putin, care a condus Rusia în calitate de președinte sau prim-ministru după ce Boris Elțin s-a retras în ajunul Revelionului din 1999.
„Un nivel nou...fără iluzii”
Rusia a avut tendința către autoritarism încă de la începutul mandatului lui Putin. Dar de la ultimele alegeri prezidențiale din 2018, această tendință a fost înrădăcinată mai ferm ca niciodată.
Opoziția, deja marginalizată, a fost zdrobită. Fruntașii opoziției ca Aleksei Navalnîi, Vladimir Kara-Murza și Ilya Yashin, au primit pedepse lungi cu închisoare.
O serie de amendamente constituționale impuse în 2020 i-au permis lui Putin să caute încă două mandate de șase ani și, probabil, să dețină puterea până în 2036.
Legi draconice care restricționează libertatea de exprimare au fost adoptate de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022 și, alături de legile privind „agenții străini” și „extremismul”, acestea au fost folosite pentru a anula disidența.
„Alegerile din 2018 au fost absolut tiranice”, spune jurnalistul Dojdi TV Mikhail Fishman. „Au avut loc alegerile unui dictator care cu greu pot fi numite „alegeri”. Dar acum suntem la un nou nivel în care, evident, nu există iluzii despre ce este acest proces.”
Economistul și politologul Kirill Rogov a spus că Rusia a intrat într-o stare de „autoritarism matur”. „Caracteristica sa principală este că opoziția are resurse insuficiente pentru a exercita vreo influență semnificativă asupra rezultatelor votului sau ale alegerilor”, a declarat Rogov pentru serviciul rus al RFE/RL.
Mai mult, spune sociologul Lev Gudkov de la grupul de cercetare „Centrul Levada”, nivelul de anxietate în societatea rusă în general este „foarte ridicat” și „are o natură cronică”. Pe lângă preocupările „concrete” legate de probleme precum salariile și inflația, există un „al doilea tip” de anxietate.
„Este o anxietate vagă, difuză, legată de faptul că oamenii nu au capacitatea de a influența deciziile luate de autorități”, a spus el. „Și [oamenii simt] că nu există instituții care să le poată garanta viitorul pentru orice perioadă previzibilă.”
„Toate acestea, în mod firesc, duc la fragmentarea societății, la ceea ce numim „adaptarea pasivă la stat”, a adăugat el.
„Un președinte de război”
Rusia este o țară în război, deși este ilegal să spui asta acolo.
Războiul va plana asupra campaniei prezidențiale din Rusia, dar nu va fi o problemă, în ciuda nemulțumirii tot mai mari și a temerilor justificate că va avea loc o nouă mobilizare de îndată ce Putin va depune încă un jurământ. Chiar și criticile ușoare sau abia observate la adresa războiului au fost incriminate drept „discreditare a forțelor armate”.
„Noul mandat al lui Putin va fi un mandat de război”, a spus sociologul Igor Eidman, menționând că, având în vedere costurile economice nedeterminate ale războiului, va fi dificil pentru Putin să facă gesturi populiste. „El nu poate oferi serios alegătorilor nimic nou... Alegătorii sunt interesați de salarii, pensii, locuințe și așa mai departe. Dar Putin nu poate oferi nimic în aceste domenii de cel mai mare interes”.
„Judecând după începutul campaniei, administrația prezidențială va accentua că Putin este un președinte de război, un președinte „victorios” în jurul căruia toată lumea trebuie să se unească”, a adăugat Eidman. „Nu se pot schimba caii în mijlocul drumului și așa mai departe.”
Controlul mesajelor despre război va fi esențial pentru următoarele câteva luni, a spus Fishman. „Războiul care va fi prezentat [în campania lui Putin] nu va fi războiul pe care îl vedem în tranșee”, a spus el. „Va fi un „război de paradă”. Un război al medaliilor pe revere, un război al teritoriului anexat... Va fi o reîncarnare a victoriei din al Doilea Război Mondial și va ignora sângele și moartea pe care acest război le aduce cu adevărat. Nu va exista sânge sau moarte în aceste alegeri.”
Operațiunea „Operetta”
La câteva ore de la anunțul lui Putin că vrea un alt mandat – o dorință care nu a surprins pe nimeni – partidul de guvernământ Rusia Unită și Frontul Popular Rus, o coaliție politică pro-Putin, au anunțat formarea unui „grup de inițiativă” pentru organizarea campaniei electorale.
Secretarul partidului „Rusia Unită”, Andrei Turchak, a declarat presei de stat că partidul, care controlează organele executive și legislative din întreaga țară, va oferi toate resursele necesare pentru acest efort.
Potrivit presei ruse, Kremlinul a ordonat oficialilor locali să producă rezultate de 80% pentru Putin – mai mari decât oricând înainte – cu o prezență la vot de aproximativ 70%.
„Desigur, ei pot prezenta orice rezultat doresc”, a spus Eidman, menționând că factori precum votul electronic extins, eliminarea monitorizării independente a alegerilor, o perioadă de vot de trei zile și votul în regiunile parțial ocupate ale Ucrainei oferă ample oportunități de falsificare.
Asistenții de la Kremlin „trebuie să dirijeze aceste alegeri, acest spectacol, această farsă, acest spectacol trucat de clovni pe care ei îl numesc „alegeri”, în așa fel încât publicul să aplaude și să ceară un bis – astfel încât totul să se deruleze fără probleme.”, a adăugat sociologul rus Eidman.
Putin „este principalul spectator al acestei operete”, a spus Eidman, iar agenții săi politici trebuie să se asigure că Putin este convins că o mare parte a populației îl susține. „Este greu de spus exact de ce, dar a fost întotdeauna foarte sensibil cu privire la popularitatea sa”, explică sociologul.
Dilema opoziției
Într-o postare pe rețelele sociale din 7 decembrie, politicianul de opoziție încarcerat, Aleksei Navalnîi, le-a cerut rușilor să „iasă la urne și să voteze împotriva lui Vladimir Putin” votând pentru „orice alt candidat”.
Recunoscând că „ne așteaptă o parodie a procesului electoral”, Navalnîi a susținut că, într-un moment în care oamenii nu se gândesc deloc la conducerea și viitorul țării, este obligația opoziției să facă tot ce poate pentru a alimenta îndoielile publicului.
„Oricui îi este frică să-și piardă libertatea dacă atârnă un fluturaș în clădirea lui sau trimite un link unui prieten sau dă câteva apeluri telefonice, ar trebui să se oprească și să se gândească la ce are nevoie cu adevărat de libertate”, a scris Navalnîi.
O mare parte a opoziției politice organizate a Rusiei a fost expulzată în străinătate de represiunile guvernului, care s-au intensificat în urma alegerilor din 2018 și s-au accelerat constant de la invazia pe scară largă a Moscovei împotriva Ucrainei. Neputând să participe sau să influențeze alegerile lui Putin, multe personalități din opoziție caută modalități pentru a împiedica Kremlinul să folosească sondajele pentru a-și spori legitimitatea. „Delegitimarea alegerilor este subiectul de bază pentru opoziție în această situație”, a spus Rogov.
„Rezultatele votului vor fi falsificate, dar sarcina noastră este să ne asigurăm că este clar pentru toată lumea, chiar și fără [rezultate autentice], că Rusia nu mai are nevoie de Putin”, este mesajul campaniei online „Rusia fără Putin”, o campanie promovată pe site-ul opozantului Aleksei Navalnîi.
Activistul opoziției și fostul deputat al Dumei de Stat, Igor Yakovenko, susține că opoziția trebuie să își păstreze atenția pe subminarea lui Putin, fără a fi prinsă în alegerile din martie.
„Susțin o campanie amplă „Fără Putin”, dar nu văd niciun sens ca opoziția să efectueze vreo acțiune legată de lucrul care este planificat pentru 17 martie anul viitor”, a declarat Yakovenko pentru serviciul rus al RFE/RL.
„Delegitimizarea survine atunci când proclamăm că acesta este un eveniment ritualic care nu are semnificație electorală”, a adăugat Yakovenko. „Orice încercare de a organiza flash mob-uri sau o campanie de distrugere a buletinelor de vot ar însemna că considerăm acest proces legat cumva de exprimarea voinței noastre. Acest proces este o chestiune internă pentru administrația prezidențială și nu are nimic de-a face cu populația Rusiei.”
„Cred că orice efort de a atrage oamenii în acest proces ar fi o greșeală foarte gravă”, a conchis activistul rus de opoziție Yakovenko.
Economistul și politologul Kirill Rogov anticipează că votul din martie va „lasa niște urme” asupra societății ruse. După ce vor afla rezultatele votului și prezența la secții, el a spus că rușii „se vor așeza și se vor gândi: „Și ce?. Se vor simți cumva dezamăgiți”, crede Rogov. „Gustul care va rămâne după alegeri va fi neplăcut: încă șase ani de asta?”, se vor întreba rușii.
