La tradiționala conferință de presă de sfârșit de an, regizată până în ultimele detalii, cum observă și Mike Eckel, corespondentul RFE/RL, Putin a mai susținut că până miercuri, 13 decembrie, peste 480 de mii de oameni s-au înrolat în armată, în bază de contract.
„De ce (am vorbi de o nouă) mobilizare? Nu este nevoie”, a spus președintele rus, citat de AP.
În septembrie 2022, Kremlinul a lansat o mobilizare parțială, care s-a dovedit extrem de nepopulară. Mulți tineri ruși au fugit din țară, iar analiștii spun că Putin este deosebit de precaut în privința unei astfel de mișcări înaintea alegerilor prezidențiale din martie 2024, la care a confirmat că va candida.
Pe de altă parte, se pare că mulți din cei care se înrolează cu contract sau familiile lor nu primesc beneficiile promise, fie că este vorba de primă de luptă, grațierea condamnărilor anterioare sau compensații pentru rănire sau deces. Sunt constatările unei anchete a redacției de investigație rusă a RFE/RL, Systema, publicată la începutul lui noiembrie, împreună cu Current Time, canalul de televiziune în limba rusă, coordonat de RFE/RL împreună cu VOA.
Ucraina în deschidere
Încă de la începutul conferinței, Putin s-a folosit de o întrebare despre războiul din Ucraina, pentru a reafirma că nu și-a schimbat obiectivele și că nu va fi pace până când nu sunt atinse. „Denazificarea, demilitarizarea și neutralitate” pentru Ucraina, a reamintit președintele rus.
Sunt obiectivele enunțate încă din februarie 2022, când a fost lansată invazia rusă la scară largă a Ucrainei.
„Denazificarea” se referă la teza Moscovei că guvernul ucrainean ar fi puternic influențat de grupuri naționaliste radicale și neonaziste, o afirmație care nu este luată în serios nici la Kiev, nici în Occident.
Este combinată cu o altă narațiune a Moscovei, și anume că trupele ruse ar fi intrat în Ucraina pentru a apăra drepturile etnicilor ruși din Ucraina.
Putin a cerut, de asemenea, ca Ucraina să rămână neutră, să fie demilitarizată și să renunțe la ideea de a deveni membră NATO.
„Va fi pace când ne vom atinge obiectivele”, a mai spus Putin.
Analiștii citesc în aceste comentarii un fel de ofertă făcută Occidentului și un îndemn adresat Ucrainei de a renunța la luptă, pe fundalul unei posibile reduceri a sprijinului occidental, fie din cauza opoziției republicane din Congresul american sau a opoziției Ungariei, în cadrul UE, relatează DPA.
Cine pune întrebări?
La așa-numita conferință de presă, organizată într-o sală în apropierea Kremlinului, Putin răspunde unor jurnaliști, dar și cetățenilor de rând, care - spun organizatorii - trimit de două săptămâni întrebările.
Presa de stat a spus miercuri că au fost strânse aproximativ 2 milioane de întrebări.
Anul acesta, evenimentul combină o conferință de presă cu emisiunea televizată în care Putin răspunde întrebărilor puse de rușii de rând, prin telefon, e-mail sau aplicații digitale.
Se așteaptă ca evenimentul de joi să dureze câteva ore, precizează agențiile internaționale de presă.
Anul trecut, după începerea războiului din Ucraina, Putin a renunțat la conferința de presă, iar discursul privind starea națiunii, așteptat tot în 2022, a fost ținut numai în februarie anul acesta.
Ultima sa conferință de presă a avut loc în 2021, pe fondul avertismentelor americane că Rusia era pe punctul de a trimite trupe în Ucraina.
De la lansarea invaziei în Ucraina, numită oficial de Kremlin „operațiune specială”, Putin și-a limitat puternic interacțiunea cu presa străină, dar jurnaliști internaționali au fost invitați la conferința de joi.
Sesiunea de întrebări și răspunsuri este organizată în primul rând pentru publicul intern. Putin are ocazia de a juca rolul liderului căruia îi pasă de oamenii de rând și de problemele lor, înaintea alegerilor prezidențiale din 15-17 martie.
