Linkuri accesibilitate

Ce vrea Ungaria ca să nu deraieze summitul UE? Ce a obținut?


Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba și omologul său ungar Peter Szijjarto la Bruxelles, cu două zile înainte de summitul UE la care Budapesta ar putea bloca deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, afectând și șansele R. Moldova. Bruxelles, 11 decembrie 2023.
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba și omologul său ungar Peter Szijjarto la Bruxelles, cu două zile înainte de summitul UE la care Budapesta ar putea bloca deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, afectând și șansele R. Moldova. Bruxelles, 11 decembrie 2023.

În ajunul summitului UE, Comisia Europeană a deblocat 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, înghețate din 2022, dar nu este sigur că gestul este suficient pentru a-l convinge pe premierul Viktor Orban să nu se mai opună deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina

Comentatorii de presă spun însă că l-ar putea convinge să nu se mai opună, cel puțin, și pachetului de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro, pe următorii patru ani, pentru Kiev.

Înainte de decizia Comisiei, Ungaria își precizase condițiile pentru a nu bloca ajutorul: acces la toate fondurile înghețate, la care ar avea dreptul, în total peste 30 de miliarde de euro.

Peste 20 de miliarde sunt fonduri de coeziune (folosite să reducă diferențele dintre regiunile mai bogate și mai sărace din UE), restul de bani fiind puși la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a ajuta țările membre să depășească urmările pandemiei de Covid-19.

Ungaria este singura țară UE care se opune deschis atât ajutorului financiar pentru Ucraina, pe următorii patru ani, cât și deschiderii de negocieri de aderare, poziție reiterată miercuri de premierul Orban în Parlamentul de la Budapesta.

Ce reprezintă cele 10 miliarde?

E vorba de fondurile de coeziune. Comisia Europeană le-a deblocat miercuri numai pe jumătate, parțial, pentru a recompensa o serie de reforme judiciare făcute de Budapesta la insistențele Bruxellesului, deși nu răspund la toate preocupările executivului european.

Pentru a convinge Comisia Europeană de bunele sale intenții, guvernul de la Budapesta s-a grăbit să publice miercuri dimineață aceste reforme în Monitorul Oficial, așa cum i-a cerut în ultimul moment executivul UE.

Deblocarea parțială a fondurilor de coeziune, remarcă Politico, s-a făcut însă și pentru a „cumpăra” bunăvoința premierului Viktor Orban, înainte de summitul care începe joi, la Bruxelles.

Deblocarea va fi în trepte

Banii deblocați nu vor fi disponibili imediat, a explicat un oficial UE pentru Politico, deoarece vor fi plătiți treptat, pe măsură ce Ungaria prezintă proiectele pe care vrea să le finanțeze din banii europeni.

Fondurile de coeziune au fost blocate în 2022, când pentru prima dată Comisia Europeană a putut să invoce noul „mecanism de condiționalitate”, care permite Uniunii Europene să blocheze accesul unui stat membru la fonduri dacă încalcă principiile statului de drept.

Polonia este și ea penalizată. În cazul Varșoviei, este vorba de 76,5 miliarde de euro. Noul premier Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, și-a asumat deblocarea ajutoarelor UE ca o prioritate.

Ce fonduri rămân blocate?

Aproximativ 11,7 miliarde de euro pentru Ungaria, tot din fondurile de coeziune, rămân înghețate, din cauza problemelor legate de drepturile omului (în primul rând ale comunității LGBTQ), atribuirea de contracte publice în mod preferențial și starea libertății instituțiilor academice din țară.

În paralel, Budapesta așteaptă să mai acceseze și 10,4 miliarde de euro în granturi și împrumuturi ieftine din fondul UE de redresare post-pandemie COVID_19.

Accesul Ungariei la aceste fonduri este condiționat de implementarea unor reforme anticorupție.

Mai precis, este vorba de 27 de condiții, cunoscute în jargonul UE drept „super jaloane”, iar Budapesta este departe de a le fi îndeplinit, a precizat un oficial european, pentru Politico. „Nici nu se discută încă dezghețarea acestor fonduri”, a mai spus el.

Cât de importante sunt fondurile UE pentru Ungaria?

Ungaria este unul din cei mai mari beneficiari „neți” de fonduri europene. (Primește mai multe decât contribuie la bugetul UE).

Miliardele din fondul de coeziune, remarca Reuters în octombrie, ar da un impuls important economiei Ungariei, care se luptă să-și revină din cea mai lungă recesiune de când astfel de oscilații sunt contabilizate în istoria modernă. Șansele de redresare se lovesc și de o rată record a inflație între țările UE, combinată cu o scădere abruptă a consumului.

Tensiunile dintre Budapesta și Bruxelles privind fondurile europene au pus presiune și asupra forintului unguresc.

În vară, agențiile internaționale de rating Fitch și S&P (Standard & Poors) puneau ratingul de credit al Ungariei la „BBB” - cu o perspectivă negativă. Ceea înseamnă o calitate bună a creditului, pentru o economie cu un grad mai mare de vulnerabilitate.

Acum, acest rating s-ar putea îmbunătățit un pic la „BBB” cu o perspectivă pozitivă, potrivit raportului care va fi dat publicității vineri, 15 decembrie de S&P.

Ce propune Ungaria când vine vorba de ajutorul pentru Ucraina?

Propunerea alternativă a Ungariei, în acest moment, este ca banii – 50 de miliarde de euro pentru patru ani - să fie împărțit în tranșe mai mici, acordate anual și finanțate parțial prin acorduri bilaterale între Kiev și țările UE.

În acest fel, ajutorul nu va fi plătit direct din bugetul blocului comunitar iar Budapesta, remarcă Politico, și-ar oferi mai multe șanse de a bloca viitoarele tranșe.

„Pentru mulți dintre noi este clar că trebuie să găsim un compromis”, a spus un diplomat UE pentru Euractiv.

„Nu este însă clar dacă banii vor fi suficienți”, pentru a-l convinge pe premierul Orban să renunțe la veto, a adăugat el.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG