Putin, care are 71 de ani, a făcut anunțul pe 8 decembrie, după o ceremonie la Kremlin, unde a acordat cea mai înaltă distincție militară a Rusiei, Steaua de Aur a Eroilor Rusiei, soldaților care au luptat în războiul din Ucraina .
Scena ceremoniei, Sala Sfântul Gheorghe, despre care președintele a afirmat că „întruchipează măreția gloriei militare a Rusiei”, cu soldați în uniformă și mult fast poate trăda faptul că Putin își propune să facă o campanie ca lider de război, a declarat pentru RFE/RL Brian Taylor, profesor de științe politice și expert în Rusia la Universitatea Syracuse din New York.
„Este un fel de a pune războiul în prim-plan ca parte a motivului său de a căuta un nou mandat. Faptul că a ales să facă acest lucru face ca legătura cu războiul să fie mult mai explicită", a spus el.
„Un țar binevoitor”
Taylor afirmă că mulți se așteptau ca Putin să pună războiul în fundal în timpul campaniei și să joace rolul de „țar binevoitor”, distribuind pensii și alte majorări de beneficii înainte de vot. Dar este posibil ca Kremlinul să fi decis că nu poate ignora total războiul în cadrul campaniei, „așa că l-a pus în evidență foarte direct în modul în care și-a anunțat candidatura”, a spus Taylor.
Invazia lui Putin în Ucraina, aflată acum în cea de-a 22-a lună, a fost un dezastru pentru Rusia, secerând viețile a zeci de mii de soldați, bulversând economia națiunii și ruinând relațiile cu Occidentul. Putin i-a scos în afara legii pe cei care criticau războiul și forțele armate, a întemnițat disidenții, a interzis presa independentă și a zdrobit orice formă de opoziție.
Acum este un astfel de moment în care este necesar să iau o decizie. Voi candida la președinție
Putin a făcut acest anunț după ce Artiom Joga, președintele unui parlament regional de facto din regiunea ucraineană Donețk, ocupată de Rusia, i-a cerut liderului rus să candideze la alegerile programate pentru 17 martie, susținând că vorbește în numele „tuturor oamenilor” din Donbas. „Nu voi ascunde acest lucru. Mi-am schimbat, de la un moment la altul, punctul de vedere”, le-a spus Putin lui Joga și celor prezenți la Kremlin, într-un salon festiv. „Dar aveți dreptate. Acum este un astfel de moment în care este necesar să iau o decizie. Voi candida la președinție".
Aparițiile televizate ale liderului rus sunt foarte atent regizate, iar anunțul nu a făcut excepție. „Toată lumea știa că acest anunț va fi făcut. Singurele amănunte neclare erau când și cum”, a declarat pentru RFE/RL profesorul Brian Taylor. „Astfel de lucruri nu se întâmplă din întâmplare în politica rusă", a spus el.
Când Putin a făcut acest comentariu, erau de față, în afară de Joga, un profesor, un medic, un soldat și un miner - inima electoratului lui Putin. Toți i-au cerut să candideze, spunând că sunt „alături de Putin”.
El a făcut anunțul la o zi după ce Camera superioară a parlamentului rus, Consiliul Federației, a stabilit data alegerilor. Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat ulterior că votul va dura trei zile - între 15 și 17 martie.
Aflat la putere de 24 de ani, Putin a creat cu atenție premisele constituționale și legale pentru a candida din nou. Alegerile din Rusia sunt strict controlate de Kremlin și nu sunt nici libere, nici corecte, dar guvernul le consideră necesare pentru a proiecta un sentiment de legitimitate. Ele sunt denaturate prin excluderea candidaților opoziției, prin intimidarea alegătorilor, prin falsificarea buletinelor de vot și prin alte mijloace de manipulare.
Luna trecută, Putin a promulgat un proiect de lege cuprinzând amendamentele la legea privind alegerile prezidențiale, care restricționează acoperirea scrutinului, acordând în același timp CEC dreptul de a modifica procedura electorală în teritoriile în care a fost introdusă legea marțială.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a ironizat anunțul lui Putin, sugerând că este puțin probabil ca rezultatul să fie pus la îndoială. „Ei bine, asta chiar va fi o competiție pe cinste, nu-i așa?". a declarat Kirby reporterilor când a fost întrebat despre încercarea lui Putin de a-și prelungi controlul asupra puterii. „Nu am altceva de comentat în această privință”.
Putin a devenit eligibil pentru a participa la următoarele două alegeri prezidențiale din Rusia după ce a impus, în 2020, schimbările constituționale care creează posibilitatea ca el să rămână în funcție până în 2036.
Putin a fost prim-ministru sau președinte din 1999, restrângând de la un mandat la altul normele și libertățile democratice. Dacă va mai avea încă un mandat complet, el ar depăși domnia de aproape 30 de ani a lui Stalin și ar deveni cel mai longeviv lider al Rusiei de la Ecaterina cea Mare (1762-1796) încoace.
Politicianul de opoziție Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare, și susținătorii săi i-au îndemnat pe cei 110 milioane de cetățeni cu drept de vot din Rusia să voteze pentru „oricare alt candidat”, chiar dacă „rezultatele finale vor fi măsluite”. „[Putin] va distruge Rusia. El trebuie să plece”, a scris Navalnîi într-o postare pe blog.
Nu se așteaptă să apară niciun contracandidat serios, deoarece două dintre cele mai cunoscute voci ale opoziției din țară, Navalnîi și Vladimir Kara-Murza, se află în închisoare, ispășind sentințe lungi despre care ei și susținătorii lor spun că sunt motivate politic.
Liderul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, în vârstă de 79 de ani, un etern candidat perdant, și-a anunțat și el intenția de a candida. La fel și fostul deputat în Duma de Stat Boris Nadejdin (60 de ani), fostul lider militar al separatiștilor pro-ruși din Donețk, Igor Strelkov cunoscut sub numele de Ghirkin (52 de ani), și Ekaterina Dunțova (40 de ani), o jurnalistă din Rjev, aflată în închisoare.
Candidații trebuie să îndeplinească anumite criterii și pot fi descalificați cu ușurință de către CEC, controlată de Kremlin, din mai multe motive. Taylor spune că este foarte probabil ca Putin să nu permită prezența la alegeri a vreunui contracandidat mult mai tânăr decât el, deoarece „contrastul ar fi prea puternic”.
Kremlinul încearcă să se asigure că Putin va câștiga scrutinul cu peste 80% din voturi, au relatat agențiile de presă online Meduza și Verstka. Putin a câștigat cu 77% din voturi în 2018, cea mai mare victorie a sa dintre cele patru tururi la care a participat. Taylor, care spune că rezultatul alegerilor este previzibil, adaugă că Kremlinul se confruntă cu o luptă în încercarea de a obține atât o prezență ridicată la vot, cât și o victorie zdrobitoare pentru Putin.
O prezență mai mare la vot va presupune mai multe manipulări și falsificări. „Vor să pară niște alegeri libere și corecte. Dar vor și ca sprijinul popular pentru Putin să pară complet autentic și copleșitor. Aceste lucruri au efecte amestecate. Dacă ei vor o prezență cu un rezultat copleșitor, atunci votul devine mai puțin onest. De acest lucru trebuie să se ocupe în următoarele trei luni”, a spus el.
Alegerile vor avea loc, de asemenea, în ceea ce Rusia numește noile sale teritorii: cele patru regiuni din Ucraina pe care Moscova susține că le-a anexat anul trecut, după invazia sa pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Chiar dacă Rusia revendică aceste regiuni, Donețk, Herson, Luhansk și Zaporojie, nu le controlează decât parțial, iar Kievul a spus că va face tot posibilul pentru a le recuceri.
