„Integrarea europeană a R. Moldova se decide pe câmpul de bătălie din Ucraina”, dar paradoxal, elita transnistreană „nu are nici un interes în victoria Rusiei”, spune istoricul de la București Armand Goșu, autorul unei recente biografii a președintelui rus Vladimir Putin, dar și un intim cunoscător al realităților din R. Moldova, pe care o vizitează des, ca istoric și jurnalist.
Volumele sale „Rusia, o ecuație complicată”, ediția a doua care actualizează analiza războiului din Ucraina și „Putin, obsesia imperiului”, au apărut în 2022, la editura Polirom.
„Dacă Ucraina este înfrântă în acest război, R. Moldova va recădea într-o zonă de influență a Rusiei și nu se va mai pune problema aderării Moldovei la Uniunea Europeană. Dacă Ucraina va rezista și va ieși bine din acest război, atunci e sigur că fiind o țară atât de mare va împinge Moldova [ spre UE]”, mai apreciază istoricul Armand Goșu în interviul pentru Europa Liberă.
Your browser doesn’t support HTML5
Istoricul Armand Goșu despre războiul din Ucraina, securitatea Moldovei și Transnistria
Principalele idei:
Securitatea R. Moldova
„Securitatea Moldovei nu mai depinde de Moldova, securitatea Moldovei e apărată pe câmpul de luptă din Ucraina. Moldova nu poate să facă foarte multe în a-și susține agenda de securitate. Occidentul ajută cât poate Moldova, dar lupta mare, lupta importantă, se dă în Ucraina, iar elita de la Chișinău înțelege acest lucru”.
Poziția Statelor Unite în estul Europei va ieși întărită din acest război, vor avea „un cordon de aliați”, începând cu Polonia, Ucraina și țările baltice, ceea ce va diminua influența – în probleme de securitate – a țărilor europene care „nu văd cu ochi buni prezența americană în Europa”. Aceste țări din estul Europei nu vor avea niciodată interesul ca problemele lor de securitate să „depindă de Berlin sau Paris”, crede Armand Goșu.
Reformele și războiul din Ucraina
În 2022, R. Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la Uniunea Europeană, Georgia – care ceruse și ea acest statut – și o lista de reforme pe care trebuie să le îndeplinească în prealabil. Integrarea europeană implică însă reforme ample și complexe, care necesită mulți ani, chiar și în timpuri normale.
Acum, cu un război la graniță, spune istoricul Armand Goșu, „viteza reformelor economice, sociale [necesare integrării europene] din Moldova va depinde de evoluția războiului din Ucraina”.
„Dacă războiul se termină într-un timp relativ rezonabil și cu o victorie a Ucrainei, atunci și Occidentul va căuta soluții pentru a integra această zonă economic, politic în clubul euro-atlantic”, iar Uniunea Europeană s-ar putea vedea obligată să „creeze noi mecanisme de integrare”, diferite de cele aplicate în cazul Turciei sau a Balcanilor de vest, explică Armand Goșu.
Din perspectiva Uniunii Europene, șansa Moldovei e că este o țară mică, „are acum poate 1 milion 500 de mii de locuitori”, din care mulți sunt deja „cetățeni români, sau în Spania, Italia, Franța”, deci integrați.
„Mandatul” României în relația cu R. Moldova
În raport cu R. Moldova, României îi revine acum rolul de a o sprijini mai ales economic, energetic, a primit „un fel de mandat” din partea UE.
„Este pentru a doua oară, din 2009 când s-a lansat Parteneriatul estic, că România este obligată să conlucreze împreună cu capitalele din Vest pe relația cu Moldova”. „Pe partea economică”, crede Goșu, România se achită „destul de bine” de această datorie.
Iar asta nu atât datorită strategiei sale diplomatice, sau a unui program coerent, ci pentru că „a fost obligată” de partenerii occidentali. „Ceea ce nici este rău, mi-era teamă de prostiile cu care ne-a obișnuit diplomația română în ultimii 6 – 8 ani”, mai spune istoricul Armand Goșu, lector la Universitatea din București.
Regiunea transnistreană: „un snop de pașapoarte”
„În mod paradoxal, Transnistria a fost cea care a pus Moldova pe prima pagină a presei internaționale”, în primele luni ale războiului din Ucraina, când se vorbea de coridorul terestru pe care Rusia vrea să-l creeze din estul Ucrainei, până la peninsula Crimeea și regiunea Odesa, ajungând în Transnistria. „Făcea parte din obiectivele Rusiei, era ce se spunea la Moscova, nu noi, comentatorii, am inventat această amenințare la adresa Moldovei, ea a fost reală”, subliniază Armand Goșu.
Ea nu s-a materializat din cauză că generalii ruși nu au apreciat corect întreaga situație de pe teren în Ucraina.
„Elitele din Transnistria nu au nici un interes în consolidarea influenței ruse, deși paradoxal, provin din structurile de securitate rusești”, mai spune istoricul Armand Goșu, care urmărește situația din regiunea transnistreană cu atenție de peste 25 de ani, și o analizează pentru diverse publicații, cum este Oxford Analytics.
„Au jucat cartea Rusiei multă vreme, sunt oameni bogați, foarte bogați, care încearcă să se țină foarte departe de Rusia”.
„Unii dintre ei au cetățenii occidentale și cetățenie ucraineană, și chiar dacă au cântat după partitura rusească, după 2014 [anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea de către Rusia] au fost puși într-o situație foarte delicată”, explică Armand Goșu. Consolidarea Rusiei în această regiune „le-ar fi creat lor probleme”, riscau să intre pe lista persoanelor sancționate de Occident. „De aceea preferă să se țină cât mai departe de Rusia”.
„Rusia, după mine, are interesul să deschidă un nou front de luptă”, continuă Armand Goșu, dar nu are „capacitatea militară” și nici forța „ de presiune asupra elitei” de la Tiraspol, ca să „o facă să colaboreze” la deschiderea unui nou front.
Puterea financiară a elitelor transnistrene și reunificarea
„Acolo [în regiunea transnistreană], militarii chiar dacă sunt cu pașapoarte rusești, sunt localnici”, au „în buzunarul din spate” și pașapoarte românești, ucrainene, moldovenești.
„Cam așa funcționează și mentalitatea lor: dacă Rusia învinge în acest război, transnistrenii vor merge cu Rusia și vor încerca să-și salveze din averi, fie prin Germania, fie pe la Chișinău. Dacă Ucraina va câștiga acest război, cum d efapt și transnistrenii speră să se întâmple, atunci vor merge cu Occidentul”.
Asta e o poziție tranzacțională, dar care reflectă puterea financiară a elitelor transnistrene, apreciază Armand Goșu.
„Problema este că sunt atât de puternici economic, deși nu sunt mai mult de 100.000 de oameni, încât o reunificare cu R. Moldova ar pune Moldovei și clasei politice de la Chișinău niște probleme foarte serioase și mă întreb dacă elita politică de la Chișinău chiar are un interes în această reunificare. Cred că mai degrabă nu are nici un interes în această reunificare”, conchide istoricul Armand Goșu de la București.
Interviul cu istoricul Armand Goșu a fost realizat pe 6 ianuarie 2023