„Assassin's Creed”: realitatea presupuselor atentate împotriva lui Putin

Soros a mai spus că cea mai bună modalitate pentru a apăra civilizația și lumea liberă în forma actuală este ca Occidentul să învingă forțele lui Putin.

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a spus la rândul său, vorbind la Davos, că Putin a comis „o enormă eroare strategică” invadând Ucraina, iar șefa Comisei Europene Ursula von der Leyen a acuzat Rusia că încearcă „să strivească aspirațiile unei întregi națiuni sub șenilele tancurilor”.

Rusia în Ucraina: un război colonial sub protecție nucleară

La Davos, George Soros a mai atacat și „politica mercantilă” a fostei cancelare germane Angela Merkel, în special pentru a menține aprovizionarea cu gaz din Rusa.

Soros nu este singurul care formulează opinii atât de directe, vorbind despre necesitatea de a învinge Rusia. Occidentalii trebuie să redefinească niște obiective de război realiste pentru a zădărnici pe termen lung agresivitatea Moscovei și a găsi condiții acceptabile de conviețuire, cum o explică și directorul Institutului Francez de Relații Internaționale Thomas Gomart, într-un interviu publicat miercuri de «Le Monde».

Thomas Gomart reamintește faptul că problema ucraineană a fost una dintre chestiunile cruciale ale Primului Război Mondial, pe frontul de Est. De atunci, s-a uitat în ce măsură victoria URSS împotriva nazismului a devenit un soi de religie de stat pentru Vladimir Putin. De aproape douăzeci de ani, Rusia și Occidentul se află astfel într-o înfruntare cognitivă pentru a-și impune modelul. În Ucraina, așadar, Rusia este implicată în ceea ce nu se poate numi decât un război colonial sub protecție nucleară: «Este implementarea unei poziții de sanctuarizare agresivă a forței nucleare, care o rupe cu precauția din acest domeniu observată de Moscova și Washington după criza rachetelor cubaneze din 1962.»

Cercetătorul francez este întrebat dacă, așa cum a spus Emmanuel Macron, Occidentul ar trebui să evite să «umilească» Rusia. El răspunde: Umilirea este, desigur, o „emoție fundamentală”, însă Rusia se umilește singură în Ucraina. Se umilește pe sine. Este umilirea violatorului în fața victimei sale după faptă. Nu este de așteptat nicio reținere strategică din partea lui Putin. Acest război este în primul rând al lui. Întrebarea este dacă Putin e capabil să mobilizeze poporul rus așa cum a știut Volodimir Zelenski să mobilizeze poporul ucrainean.

În acest timp, cum atrage atenția La Repubblica, în Italia, în portul Mariupol ocupat de ruși s-au redeschis școlile, însă din programă au dispărut istoria și literatura ucraineană.

Mariupol: un oraș cândva prosper din Ucraina, transformat in cimitir

Cum poate fi “escortat” grâul ucrainean afară din Odessa?

Este unul din importantele efecte colaterale ale războiului din Ucraina, dintre cele care preocupă cel mai mult comunitatea internațională: Kievul e unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, dar din pricina conflictului navele cargou nu mai pot părăsi principalul port, Odessa, ceea ce l-a făcut pe secretarul general al ONU, António Guterres, să prevină în luna martie că un „uragan de foamete” amenință să răvășească multe țări. „Cele 41 de țări cele mai sărace importă o treime din grâul de care au nevoie din Ucraina și din Rusia”, amintește The Guardian, Guterres propunând atunci un plan de deblocare a situației care este încă în studiu.

The Washington Post numește asta un atac deliberat din partea Rusiei asupra lanțului mondial de aprovizionare cu hrană. Rusia controlează acum practic totalitatea traficului în mai toată jumătatea de nord a Mării Negre, împiedicând transporturile comerciale.

În tot acest timp, cum o remarcă același Washington Post, companiile europene de energie par să se fi înclinat în fața cererilor lui Putin de a achita gazul natural folosind un nou și foarte elaborat sistem de plăți, o concesie care evită închiderea unor noi conducte, dar care îi oferă lui Putin o victorie în relațiile publice, menținând în același timp finanțarea războiului din Ucraina.

Cât despre noile sancțiuni europene ce trebuie impuse Rusiei de către Comisia Europeană de la Bruxelles, acestea, cum o amintește Politico, sunt în continuare blocate din pricina opoziției Ungariei lui Viktor Orbán.

Ungaria declară starea de urgență „din cauza războiului din Ucraina”

Viktor Orbán a anunțat marți o a doua stare de urgență în Ungaria, de data aceasta pentru a face față consecințelor ofensivei ruse în Ucraina, asta în timp ce prima stare de urgență, legată de pandemia de coronavirus, urma să expire marțea viitoare. „Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să rămână în afara acestui război și să protejeze securitatea financiară a familiilor”, a spus Orbán pe Facebook, stârnind îngrijorare.

Această decizie va „permite guvernului naționalist de dreapta să ia măsuri speciale fără a fi nevoit să treacă prin Parlament”, subliniază la Londa The Daily Mail. Primele decizii luate în acest nou cadru legal vor fi anunțate astăzi, potrivit lui Viktor Orbán.

ONG-ul pentru apărarea libertăţilor civile TASZ a denunţat această „stare de urgenţă care a devenit permanentă”. Situația îi oferă lui Viktor Orbán „mai multă libertate de manevră decât de obicei”, permițându-i să „restrângă sau pur și simplu să suspende drepturile fundamentale ale tuturor”, denunță ONG-ul, care regretă marginalizarea Parlamentului din Ungaria.

Moldova denunțată de Human Rights Watch pentru segregarea romilor din Ucraina

Republica Moldova este criticată de organizația Human Rights Watch pentru segregarea romilor refugiați din Ucraina, într-un raport făcut public în această dimineață.

Autoritățile din Moldova sunt acuzate că găzduiesc în mod deliberat majoritatea refugiaților romi separați de alții care fug de războiul din Ucraina, într-un mod ce constituie un tratament inegal și discriminatoriu, acuză astăzi Human Rights Watch. Pe fondul atitudinilor discriminatorii omniprezente față de romi, autoritățile guvernamentale au permis și, în unele cazuri, au îndrumat personalul și pe voluntari să refuze refugiaților romi locuințe în unitățile administrate de guvern.

Assassin's Creed: realitatea presupuselor atentate împotriva lui Putin

Mai multe ziare continentale, precum Corriere della Sera în Italia, au preluat cu prudență afirmațiile serviciilor secrete ale armatei ucrainene, potrivit cărora Putin ar fi supraviețuit unui atentat în urmă cu două luni. Știrea — cum ar fi de așteptat, scrie Corriere — nu primește nici o confirmare de la Moscova.

La Londra, The Daily Telegraph scrie de asemenea despre asta: în 2012, serviciile de securitate ruse anunțaseră la rândul lor că au dejucat un complot de ucidere a lui Putin imediat după ziua alegerilor din acel an.

Doi presupuși asasini au fost atunci arestați și judecați în Ucraina, oficialii ucraineni acceptând ulterior să coopereze cu omologii lor ruși. Un bărbat a fost extrădat în Rusia pentru a executa o pedeapsă de zece ani de închisoare, în timp ce al doilea a ispășit doi ani într-o închisoare ucraineană înainte de a fi eliberat, mergând apoi să lupte împotriva separatiștilor pro-Kremlin din estul Ucrainei.

Câțiva ani mai târziu, acel Adam Osmaiev a fost rănit în timp ce soția sa a murit într-o aparentă tentativă de asasinat în afara Kievului.

Daily Telegraph mai scrie și despre cum cineastul american Oliver Stone, într-o serie de documentare din 2017 despre președintele rus, pe care l-a întâlnit de mai multe ori, a susținut că Putin a supraviețuit la cinci tentative de asasinat.

În treacăt fie spus, evoluția ciudată a lui Oliver Stone spre adularea dictatorilor începuse cu documentarele lui apologetice despre răposatul Fidel Castro. A urmat apoi spălarea lui Hugo Chávez și a altor dictatori sud-americani, ca în final să avem un film servil despre Putin (The Putin Interviews) și unul, Ukraine on Fire, în care Oliver Stone justifica anexarea Crimeei.

Dacă toate acestea puteau fi văzute ca un fel de orbire, sau fascinație pentru cei puternici, ultimul documentar al lui Oliver Stone, Revealing Ukraine, a atins, așa cum o scrie și site-ul Daily Beast, culmea rușinii (sau a nerușinării, mai degrabă).