Autonomia financiară locală: ce se va alege din reforma inițiată de fosta guvernare?

Deputați ai blocului ACUM le reproșează democraților şi socialiștilor că nu ar vrea să ofere mai multă autonomie, inclusiv financiară, autorităților locale. Reproșul a fost formulat după ce deputați ai PD şi PSRM s-au abținut să voteze în comisia parlamentară de profil o inițiativă ce prevede majorarea veniturilor locale printr-o nouă distribuire a impozitelor achitate de persoanele fizice și juridice. Democrații și socialiștii resping criticile şi spun că vor susţine iniţiativa doar dacă aceasta va fi avizată de noul guvern.

Autonomia financiară locală: ce se va alege din reforma inițiată de fosta guvernare?

Majorarea cotei impozitelor pe venit care ar urma să rămână în bugetele locale – aceasta este esența inițiativei blocului ACUM ce ar trebui să conducă la creșterea autonomiei financiare la nivel local.

Impozitele persoanelor fizice vor rămâne în localități în proporție de 50 la sută pentru municipii, inclusiv Chişinău şi Bălţi, şi oraşe reședințe de raion, faţă de cota de 20 la sută valabilă în prezent. În cazul satelor şi oraşelor care nu sunt reşedinţă de raion cota ar urma să fie majorată de la 75 la sută la 100 de procente.

Se propune totodată ca 50 la sută din veniturile colectate din impozitul pe venitul al persoanelor juridice să ajungă în bugetele locale, 25 la sută - în bugetele primăriilor și 25 la sută – pentru formarea fondului de echilibrare a bugetelor unităților teritorial-administrative.

Deputata blocului ACUM, Arina Spătaru, spune că iniţiativa, avizată pozitiv de fostul guvern al Maiei Sandu și de Congresul Autorităților Locale din Moldova, urma să suplinească cu aproape 600 de milioane de lei bugetele locale în anul viitor. Ea criticat gestul deputaţilor socialişti şi democraţi de a se abţine de a sprijini aceste propuneri în comisia parlamentară de profil:

„S-au abţinut de la suplimentarea veniturilor localităţilor în care au fost votaţi ei sau colegii lor. S-au abţinut de la autonomia reală a localităţilor. S-au abţinut de la dezvoltarea economică sporită în regiuni şi creşterea echilibrată a unităților administrativ-teritoriale.”

Deputaţii democraţi şi socialişti au respins criticile. Democratul Vasile Bîtca a precizat că deputații s-au abținut de la vot deoarece au solicitat mai întâi revizuirea avizului de către noul Guvern. Același motiv îl invocă şi socialistul Alexandr Usatîi:

„Aspectele bugetare la nivel local şi republican sunt foarte importante şi serioase. Bugetele trebuie coordonate, în caz contrar nu vor fi îndeplinite nici cele locale, nici cel republican. De aceea, am recomandat ca acest proiect de lege să fie reîntors în guvern pentru a fi avizat de noua componenţă a executivului. Aşa încât în procesul de formare a bugetului să se ia în calcul acest proiect. Dacă aceasta iniţiativă va fi avizată pozitiv de noul guvern, atunci cu singuranţă îl vom susţine”.

Deputatul blocului ACUM Petru Frunze, unul dintre autorii proiectului de lege, pune la îndoială însă că executivul va aviza pozitiv această iniţiativă, care ar oferi mai multă independenţă primarilor de factorul politic.

„Vor să limiteze în resurse financiare primăriile în care sunt primari din blocul ACUM, de exemplu, ca să fie nevoiţi primarii să adere la partidele de la guvernare. Aceasta este strategia lor politică. Pentru că acum banii sunt centralizaţi şi partidele politice distribuie banii după placul lor, adică după apartenenţa politică a primarului.”

La o reuniune cu reprezentanţi ai Congresului Autorităţilor Locale şi regionale ai Consiliului Europei care a avut loc azi reprezentanţi ai ministerului finanţelor au sugerat că ar putea sprijini iniţiativa pe partea ce ţine de impozitele persoanelor fizice, nu şi pe ale celor juridice.

Majorarea veniturilor locale printr-o nouă distribuire a impozitelor achitate de persoanele fizice și juridice este sprijinită de Congresul Autorităţilor locale din Moldova care revendică o mai mare autonomie financiară a autorităţilor locale.