După fiecare scrutin electoral din ultimi ani, activiștii societății civile care consideră că aceste exerciții politice sunt o cale de a ameliora inechitățile din societate, analizează cât de incluzive au fost alegerile, adică în ce măsură au propulsat în funcții elective reprezentanți ai unor categorii defavorizate. S-a făcut o analiză și în urma recentului scrutin local.
La recentele alegeri locale 50 de persoane de etnie romă au concurat pentru o funcție publică - de consilier comunal sau orăşenesc, în raion sau fotoliul de primar. Cam puțini, consideră experți în politici publice, raportând acest număr la cota ce-i revine etniei rome în structura populației. Și mai puțini sunt acei care au trecut de barajul scrutinului. Doar 12 romi, șase femei şi șase bărbați, au fost aleși în calitate de consilieri locali în opt din cele 185 de localități populate compact de romi. Doi etnici romi din cei aleși au candidat independent, ceilalți 10 au fost promovați de partide politice. Performanța romilor în acest scrutin e comparabilă cu precedentele patru scrutine luate la un loc, adică în perioada 2003 - 2015, când au fost aleşi 12 etnici romi.
Nici de această dată însă romii nu au reușit să ajungă în consilii raionale sau municipale şi nici în fruntea primăriei. De ce? Ion Duminică, expert al Coaliției Vocea Romilor, identifică câteva motive. Unul ar fi amplasarea romilor pe locuri necompetitive în listele de candidați pentru funcţia de consilieri raionali. Alt motiv ar fi că în majoritatea localităților compact populate de romi ponderea acestora nu e majoritară. Iar în satele unde romii constituie peste 50 la sută din localnici, şi teoretic şi-ar putea alege un primar, nu există primării. Concluzia expertului Ion Duminică este că romii, care ar fi circa 250 de mii de persoane, rămân a fi subreprezentaţi.
„Aria geografică de reprezentare a localităţilor compact populate de romi a rămas similară, asimetrică. Majoritatea consilierilor locali de etnie romă dintre aceştia 12 reprezintă zona nord şi centru. Din păcate, până în prezent noi nu am avut niciun consilier local de nivelul 1 care să reprezinte zona de sud. Sperăm că la alegerile următoare vom avea şi consilieri locali de nivelul 2 sau primari de etnie romă.”
Rămâne a fi subreprezentată politic şi o altă categorie marginalizată – persoanele cu nevoi speciale. Din cei 20 de candidați cu nevoi speciale care s-au înscris în cursa electorală, au fost aleşi nouă, de trei ori mai mulţi decât la precedentul scrutin din 2015. Din cele nouă persoane alese în calitate de consilieri locali, şapte sunt femei, doi bărbați, iar două persoane sunt utilizatoare de scaun rulant. Ca şi în cazul romilor, persoanele cu nevoi speciale sunt deseori plasate în listele partidelor pe locuri neeligibile. Iar procesul electoral rămâne a fi unul puţin accesibil persoanelor cu dizabilităţi, constată Victor Koroli, directorul executiv al Alianţei Infonet.
„Carenţele ţin de accesibilitatea în incinta clădirilor de menire publice, acolo unde sunt amplasate secţiile de vot. Rămâne să existe o problemă legată de accesul la informaţie. Se pare că această problemă în general nu există pe agenda partidelor, concurenților electorali.”
Niciun partid politic nu a elaborat materiale electorale în format accesibil pentru diverse tipuri de persoane cu dizabilități, de exemplu, spoturi traduse în limbaj mimico-gestual sau pliante în sistemul Braille pentru cei cu dizabilităţi de vedere. Doar 1% din secții au fost dotate corespunzător persoanelor cu nevoi speciale.
Luate în ansamblu aceste constatări demonstrează cât de neincluziv a fost recentul scrutin local, spune Alina Andronache de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Doar 5 la sută din cetăţeni, care reprezintă persoane cu dizabilități, au fost practic ignoraţi, fiindu-le îngrădit dreptul la vot şi cel la informaţie. La fel au fost marginalizați şi etnicii romi. Alina Andronache consideră că atâta timp cât mai există anumite prejudecăți şi stereotipuri față de aceste grupuri minoritare, lucrurile nu se vor schimba, chiar dacă cei care pretind la anumite funcții publice promit de fiecare dată că vor reprezenta toţi cetăţenii ţării.
