La alegerile locale din 20 octombrie, peste 50 de persoane de etnie romă candidează la posturile de consilieri locali, raionali, municipali sau la posturile de primar. De asemenea, 11 candidați cu nevoi speciale s-au înscris în cursa electorală, inclusiv trei în scaun rulant. Potrivit experților care au monitorizat campania din punct de vedere al incluziunii sociale, reuniți în cadrul Coaliției civice pentru alegeri libere şi corecte, s-au înregistrat până acum mai multe premiere, la unele capitole înregistrându-se evoluții pozitive. Pe de altă parte, există şi loc de îmbunătățirea a stării de fapt atât la capitolul autorități, cât şi al candidaților.
Dacă la localele din 2015 era considerată drept performanță alegerea a două consiliere locale de origine romă în orașul Râşcani şi la Chetrosu, Drochia, în acest an pentru prima dată reprezentanți ai acestei etnii candidează la funcțiile de consilier raional, iar patru candidați din trei localități compact locuite de romi concurează pentru fotoliul de primar.
Deși e vorba de un progres de netăgăduit, ce s-ar datora inclusiv implicării ONG-urilor de profil, totuși minoritatea romă, estimată la circa 250 de mii de cetățeni care locuiesc compact în 185 de localități, rămâne a fi subreprezentată, a opinat Ion Duminică, expert al Coaliției Vocea Romilor.
„Salutăm cei zece concurenți electorali din cei 25 înscriși în cursa electorală [care] au înregistrat aceste persoane de etnie romă în lista candidaților. Salutăm, totodată, şi o persoană de etnie romă, de fapt mediator comunitar din satul Gribova, raionul Drochia, care s-a înregistrat în calitate de candidat independent. Singur şi-a strâns semnături, şi-a făcut dosarul. din păcate, avem doar un exemplu de acest fel.”
Totodată, Ion Duminică spune că se mai fac auzite mesaje discriminatorii şi instigări la ură pe criterii etnice, chiar dacă trăim în secolul XXI. El a invocat un incident relevant ce s-a produs în localitatea Chetrosu. O consilieră a fost ținta unui atac intolerant din partea unui grup de cetățeni, care în loc să o întrebe despre activitatea ei de ales local, a recurs la etichetări discriminatorii şi amenințări injurioase.
La capitolul accesibilității alegerilor pentru persoanele cu nevoi speciale, se constată că numai 1% din secții sunt dotate corespunzător.
Se mai fac auzite mesaje discriminatorii şi instigări la ură pe criterii etnice...
Prea puține autorități publice şi partide politice prezintă informații astfel încât să fie citite şi de slabi văzători. Victor Koroli, director executiv al Alianţei Infonet, spune că doar două pagini web corespund rigorilor, alte două fiind la limită, acestea reprezentând două pagini electronice ale Comisiei Electorale Centrale, site-ul primăriei orașului Teleneşti şi al avocatului poporului.
În ceea ce privește traducerea în limbaj mimico-gestual, Victor Koroli a observat o îmbunătățire a situației. Dovadă e faptul că CEC a elaborat şi difuzat spoturi de educație electorală, iar mai multe televiziuni naţionale şi locale traduc emisiuni informative. În acelaşi timp, niciun concurent electoral nu a solicitat un interpret pentru o eventuală întâlnire cu astfel de alegători.
Din cei 11 candidaţi cu nevoi speciale, unul candidează la postul de primar, 10 la funcţia de consilier local şi raional, opt sunt femei şi trei bărbați, nouă sunt pe listă de partid, doi independenți, de asemenea trei sunt în scaun rulant.
Doar 11 candidați din 170 de mii de alegători cu necesități speciale este un număr infim, a spus Victor Koroli de la Alianţa Infonet, situație pe care au conștientizat-o cumva şi cei din grupurile vizate.
„Această formă de a candida este şi o formă de a-şi cere drepturile pentru persoanele cu dizabilități, din simplu considerent că deseori această problematică nu se regăsește pe agenda publică. Sunt şi anumite explicații legate de faptul că problematica persoanelor cu dizabilități în general nu a existat 25-30 de ani de zile în Republica Moldova şi este un fenomen de ieșire din umbră, un fenomen de căpătare a încrederii în propriile puteri şi cu siguranță persoanele cu dizabilități se vor manifesta şi vor avea ocazia să se implice mai mult în viața publică şi politică”.
Experţii din cadrul Coaliției civice pentru alegeri libere şi corecte spun că autoritățile deseori nu cunosc în ce zone locuiesc cumpărat persoanele cu deficiențe de vedere, sau cele locomotorii, sau cele dizabilități intelectuale şi psiho-sociale, ultimul grup fiind cel mai ignorat. Pentru a ajuta aceste grupuri altădată discriminate să se integreze în societate este nevoie de schimba abordarea, mai spune Victor Koroli de la Alianţa Info net, altfel spus să se treacă de la percepția de milă și falsă empatie la o abordare bazată pe egalitate de drepturi şi de acces de la egal la egal pentru persoanele cu dizabilităţi.
