Cei 11 kilometri de autostradă, care ocolesc municipiul Focșani, au fost inaugurați joi, 7 noiembrie, la doi ani de când au început lucrările.
Drumul va avea și rol de centură ocolitoare a orașului.
Micul segment de drum face parte din A7 – un proiect de infrastructură ambițios al autorităților române, care ar trebui să lege centrul țării, de la Ploiești, de nord – până la granița cu Ucraina, la Siret.
Stadiul lucrărilor de pe A7
Pe A7 se mai circulă, încă din 2020, pe alți 16 km – pe centura Bacăului.
După deschiderea segmentului de 11 kilometri de autostradă – așa-numita „cocoașă de la Focșani” – ar urma inaugurarea altor două loturi de pe A7 – 33 de kilometri, de lângă Buzău (cu excepția zonei podului peste râul Buzău) la Râmnicu Sărat. Autoritățile promit că asta se va întâmpla până în 17 noiembrie.
Mai mult, până la final de an, și drumul în lucru de la Focșani la Râmnicu-Sărat, adică alți 36 km), ar urma să fie gata, promite ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
El a fost prezent pe șantierul autostrăzii, alături de premierul Marcel Ciolacu, cu o zi înainte de inaugurare, în plină campanie electorală.
Tot în decembrie, pe secțiunea Ploiești-Buzău din A7, vor fi dați în circulație alți aproape 50 de kilometri între Ploiești și Pietroasele.
Astfel, de la începutul anului viitor, șoferii vor putea circula pe autostradă – dacă promisiunile autorităților se adeveresc – pe aproape 130 de kilometri. Mai exact de la Focșani la Buzău și de la Ploiești Pietroasele, la 14 kilometri de Buzău. Acestor segmente li se mai adaugă centura Bacăului, pe care se circulă deja.
Autoritățile sunt optimiste că termenele vor fi respectate, mai ales că, pe final de an, multe investiții sunt finalizate.
„În fiecare toamnă este discuția: cât dăm în trafic? Pentru a«închide» anul [cu cât mai mulți kilometri deschiși], se accelerează lucrările. Nici nu vrem să le accelerăm și să dăm rateuri tehnice, nu ar fi normal”, spune pentru Europa Liberă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
„Important este că avem aproximativ 200 de km de drumuri rapide din țară în jurul a 90% grad de execuție, că le dăm în folosință luna aceasta sau luna viitoare, sau în ianuarie, e secundar, important că lucrările sunt avansate”, adaugă el.
Celelalte porțiuni din A7 – de la Focșani la Pașcani, plus lotul 3 dintre Buzău și Focșani – ar trebui să fie gata până în 2026, când se încheie Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A7 – de la Ploiești la Pașcani – costă în total 6,7 miliarde de euro, din care 1,9 sunt prin PNRR. Dacă vor să nu piardă acești bani, autoritățile române vor trebui să finalizeze autostrada în următorii doi ani.
Prelungirile spre Ucraina și Bulgaria, între licitații și studii
„Ținta noastră este să ne ducem cu autostrada A7 până la Siret, la granița cu Ucraina, este un lucru important”, a mai spus Sorin Grindeanu, pe 6 noiembrie.
Declarația ministrului atinge un punct sensibil: prelungirile autostrăzii A7 înspre granița cu Ucraina, la nord, respectiv cu Bulgaria la sud.
Porțiunea Pașcani-Suceava-Siret, cea mai întârziată, a fost gândită de la început ca parte a A7. A rămas însă în urmă deoarece nu este finanțată prin PNRR, așadar autoritățile nu au presiunea de a o termina până în 2026.
Întârzieri sunt și în celălalt capăt al țării, de la București la Giurgiu, pe ceea ce ar trebui să fie prelungirea A7, via A3, către granița cu Bulgaria.
Așa este creionat rolul strategic al A7 în Masterplanul de Transport al României 2021-2030, documentul cadru în baza căruia au loc investițiile în marile proiecte de infrastructură.
Autostrada Moldovei, A7, este parte integrantă a coridorului de conectivitate coridorul Moldovei. Coridorul pleacă de la vama Giurgiu, cu Bulgaria și merge pe traseul București-Ploiești-Buzău-Pașcani-Suceava până la vama Siret, cu Ucraina.
Conform documentului, A7 Ploiești-Pașcani continuă la unul dintre capete cu porțiunea Pașcani-Suceava (62 de kilometri) și cu drumul rapid Suceava-Vama Siret (55 de kilometri). Sunt de fapt părți integrante ale A7.
La celălalt capăt, în apropiere de Ploiești, A7 se unește cu A3, drum care leagă deja Ploieștiul de București (62 km). Din Capitală, se circulă pe un drum expres până la Giurgiu (55 km).
Se formează astfel al doilea coridor ca importanță strategică al României, cu o lungime de 570 de kilometri: Giurgiu-București-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret.
„Asigură conectivitatea cu Bulgaria prin PTF Giurgiu în sud, respectiv cu Ucraina prin PTF Siret, în nord”, menționează Masterplanul.
Importanța este chiar mai mare de atât, explică secretarul de stat Ionel Scrioșteanu.
„Este un coridor strategic care vine din porturile grecești, Grecia-Bulgaria-România, iese în Ucraina, ajunge la Cernăuți, se duce la Liov și apoi în Polonia. Este un nou coridor, care ocolește munții Carpați”, explică el.
Rutele de legătură rapidă nu au o importanță doar în contextul geo-strategic actual, cât mai ales pentru dezvoltare economică.
„Moldova nu trebuie să fie rută de tranzit, ci aici să se producă bunuri și produse care să fie exportate, prin acest coridor care ocolește Carpații, care devine astfel strategic, către Ucraina, Republica Moldova și, eventual, Polonia”, spune secretarul de stat.
De altfel, în Masterplanul de Transport cele trei drumuri rapide, Pașcani-Suceava, Suceava-Siret și București-Giurgiu, au fost incluse între cele prioritare.
Sunt toate parte a rețelei pan-europene de transport (TEN-T), însă deocamdată sunt doar pe hârtie. Sau nici măcar atât.
Licitații pe Pașcani-Suceava, studii prelungite pe Suceava-Siret și București-Giurgiu
Pe A7, cea mai avansată dintre porțiunile pe care nu se lucrează, este cea dintre Pașcani și Suceava (62 de km).
Pe primul lot, de 33 km, între Pașcani și Roșcani (jud. Suceava) au fost deschise deja cele trei oferte depuse de companiile interesate să construiască drumul. Până la finalul anului ar urma să fie stabilit un câștigător.
A fost lansată licitația și pe celălalt lot, de la nodul rutier DN 29 până la drumul de legătură cu aeroportul Suceava (29 km).
În schimb, pentru drumul rapid Suceava-Siret, împărțit de asemenea în două loturi, este încă în curs studiul de fezabilitate (SF). A fost contractat în 2020, dar termenul de realizare a fost prelungit până în 2025.
„Estimez că în 3-4 luni vom avea SF-ul, cu tot cu acord de mediu, după care vom putea trece la avizare și licitații”, spune Ionel Scrioșteanu.
El a confirmat că primul lot (26.7 km) va avea profil de autostradă, iar cel de-al doilea, spre vama Siret (29.3 km), de drum expres.
În schimb, la drumul rapid București-Giurgiu demersurile sunt și mai în urmă.
Este unul din proiectele derulate, din acest an, de CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere). Noua companie, care coordonează în paralele cu CNAIR investițiile în infratructură, a lansat în această toamnă licitația pentru studiul de fezabilitate, cu termen de depunere a ofertelor până în 9 decembrie.
Începând de la Giurgiu (Ruse), cu linii punctate sunt marcate cele 3 variante de traseu pentru drumul rapid până la București.
Contractul, cu valoare estimată de aproape 9 milioane de euro, se întinde pe 18 luni. Abia după finalizarea SF-ului va putea fi o lansată o procedură de azhiziție publică pentru proiectarea și realizarea efectivă a drumului rapid.
Drumul va avea o lungime peste 50 de kilometri, dar vor fi analizate trei variante de traseu. Practic, drumul nu există deocamdată nici măcar pe hârtie.
La granița cu Bulgaria este luată în calcul posibilitatea de conectare cu viitorul pod Giurgiu-Ruse, Podul Prieteniei 2, pentru care România a obținut finanțare UE.
Mai problematic va fi locul unde va avea loc conectarea cu Bucureștiul.
Prima variantă este cea a unui drum drept, paralel cu DN 5 București-Giurgiu, care ajunge în centura de sud A0 a Capitalei și continuă de acolo, prin intermediul A3 București-Ploiești spre A7 Ploiești-Pașcani-Siret.
Celelalte două variante conectează vama Giurgiu-Ruse de Capitală prin autostrada A1 București-Pitești, la vest de Capitală, intersectând un alt drum rapid aflat abia în faza de proiect: București-Alexandria.
Conexiunea viitorul drum rapid cu capitala prin A1 ar fi preferabilă întrucât transportatorii care vin dinspre Bulgaria pot continua de aici și spre București-Nădlac, către Europa de Vest.
De la intersecția cu A1 „coridorul Moldovei” ar continua cu autostrada de centură A0 după care face joncțiunea cu A3 și apoi cu A7.
Până atunci, Scrioșteanu vorbește deja și de o a doua autostradă de centură a Bucureștiului, care să ajute și mai mult toate aceste conexiuni.
„Trebuie să ai viziune pe termen mediu și lung”, argumentează el.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te