Peste 12 milioane de barili de petrol s-au „pierdut” de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, din cauza atacurilor Teheranului asupra infrastructurii energetice din regiune și a restricțiilor impuse transportului maritim prin strâmtoare, a adăugat el, citat de Reuters.
„Pierderea de petrol din aprilie va fi dublă față de cea din martie, pe lângă pierderea de gaze lichefiate (GNL)... Aceasta se va reflecta în inflație și va reduce creșterea economică în multe țări”, a declarat Birol într-un podcast cu Nicolai Tangen, directorul fondului suveran de investiții al Norvegiei.
Se preconizează că pierderile se vor accentua în aprilie, întrucât o serie de încărcături de petrol și GNL sosite în martie fuseseră contractate înainte de război și și-au continuat drumul către destinațiile lor, a adăugat el.
Cea mai mare problemă este lipsa combustibilului pentru avioane și a motorinei, care a afectat deja țările asiatice, dar urma să lovească mai tare și Europa, a mai spus Birol.
„Vedem acest lucru în Asia, dar cred că în curând, în aprilie sau mai, va ajunge și în Europa”, a adăugat el.
Birol a repetat că IEA se așteaptă la o nouă eliberare a rezervelor strategice, după ce membrii săi au convenit să elibereze o cantitate record de 400 de milioane de barili de petrol.
IEA este o asociație de 32 de țări, în general cele mai dezvoltate din lume, oferind consultanță energetică guvernelor.
Petrolierul Al-Salmi, sub pavilion kuweitian, avariat de un atac în larg, în apropiere de Dubai, la 31 martie 2026.
Mai rău decât crizele din anii 1970 plus Ucraina 2022
Actualele perturbări ale aprovizionării cu petrol și gaz natural lichefiat (GNL) sunt mai grave decât cele două crize petroliere din 1973 și 1979, precum și decât pierderea volumelor de gaz rusesc cauzată de invazia Moscovei în Ucraina în 2022, luate împreună, a mai spus Birol.
Aproximativ 40 de active energetice cheie din Orientul Mijlociu au fost avariate de la începutul războiului, iar refacerea lor va dura ceva timp, a adăugat el.
„Ne îndreptăm către o întrerupere majoră, cea mai mare din istorie până în prezent”, a spus Birol.
Între timp, mai multe guverne europene și economiști de referință au avertizat la rândul lor că eventuala prelungire a războiului început la 28 februarie va reduce creșterea economică a țărilor lor, provocând în cel mai rău scenariu recesiune.
Miercuri, principalele institute economice germane și-au redus cu mai mult de jumătate previziunile de creștere pentru 2026, pentru a reflecta consecințele preconizate ale creșterii vertiginoase a prețurilor la energie provocate de războiul din Iran.
Se estimează că produsul intern brut (PIB) în cea mai mare economie europeană va crește cu doar 0,6% în acest an, în scădere față de previziunea de 1,3% din septembrie, potrivit cifrelor prezentate de cinci centre de cercetare de renume.
Prețurile carburanților atacă granița 3 euro/ litru la Berlin. Imagine din 1 aprilie 2026.
În vecini de Moldova, la București, ministrul român al finanțelor, Alexandru Nazare, a spus miercuri că România este pe cale să-și îndeplinească ținta de deficit de 6,2% din PIB în primul trimestru, în ciuda războiului din Iran, dar va trebui probabil să-și revizuiască ipotezele privind creșterea economică dacă războiul se va prelungi.
Uniunea Europeană are nevoie de instrumente comune pentru a aborda problema consecințelor economice ale războiului, a adăugat el.
Europa ar putea intra în recesiune dacă conflictul cu Iranul se prelungește și prețul petrolului depășește 150 de dolari pe baril, a declarat la rândul lui, tot miercuri, Yannis Stournaras, membru al Consiliului de administrație al Băncii Centrale Europene (BCE).
„În acest moment, nimeni nu spune că vom avea o recesiune. Dar dacă (războiul cu Iranul) continuă, dacă ne confruntăm cu scenarii în care prețul petrolului depășește 150 de dolari pe baril, nimic nu poate fi exclus, nici măcar o recesiune”, a declarat Stournaras, guvernatorul băncii centrale a Greciei, într-un interviu acordat postului de radio Parapolitika.
Miercuri, prețul barilului de petrol a coborât sub pragul de 100 de dolari, după un vârf de aproximativ 120 de dolari - asta după ce președintele SUA, Donald Trump, a semnalat marți că ar putea pune capăt războiului în câteva zile, iar Iranul a trimis mesaje că ar putea să cadă la pace.
Scris cu informații de la Reuters și dpa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te