Tatăl său este azer, iar mama are origini moldo-ucrainene. S-au cunoscut și s-au stabilit la Chișinău la începutul anilor ’90, iar rusa a devenit limba de comunicare în familia lor. Ayna a mers la o școală cu predare în limba rusă, însă facultatea de chimie a făcut-o în română. I-a fost greu, pentru că, odată cu materiile de specialitate, trebuia să învețe și limba română.
„Când am absolvit școala, eu nu-mi imaginam să merg la universitate cu predare în română. Ok, am avut mai multe experiențe de a merge la concursuri în limba română, de a scrie poezie în română... Și întotdeauna toți spuneau: „Bravo, bravo, iată, fetița de etnie azeră vorbește româna mai frumos decât cei care trăiesc aici, ceva de genul ăsta. Și eu eram mândră. Dar ca să vorbesc liber, nu aveam atâta încredere”, povestește Ayna în cel mai recent episod din podcastul „Laboratorul social”.
Your browser doesn’t support HTML5
A învățat într-o școală rusă, dar nu se mai regăsește în valorile cultivate acolo
Deja adultă fiind și făcându-și prieteni în medii vorbitoare de limba română, a conștientizat că în școala în care a învățat se cultiva o atitudine ostilă față de limba română și față de români, în general: „Noi chiar aveam o simpatie față de limba engleză și nu aveam simpatie deloc față de limba română. Pur și simplu, trebuia să o răbdăm. Ok, nu pot să vorbesc din numele tuturor, dar se simțea un anumit vibe”.
De la prietenii ei vorbitori de română a aflat pentru prima dată despre deportările din Basarabia din anii ‘40 ai sec. 20. „Când am auzit pentru prima dată că a fost așa moment în istorie - când a fost ocupată Basarabia - și că mulți oameni de aici au fost deportați, asta pentru mintea mea conștientă a unui adult tânăr a fost… ok, dar de ce nu mi-a spus nimeni despre asta, știi? Chiar am fost dezamăgită”, spune Ayna.
Pe de altă parte, în diverse contexte, și ea a simțit că e tratată cu ostilitate sau că e discriminată doar pentru faptul că este vorbitoare de limba rusă. „Cumva, pentru mine e destul de trist că lumea mă percepe, în primul rând, după limba pe care o vorbesc”. Oamenii tind să creadă că toți vorbitorii de rusă susțin acțiunile Rusiei în Ucraina și regimul autoritar de la Moscova, ceea ce nu e așa. Ayna spune că aceste ostilități s-au acutizat odată cu ocuparea de către Rusia a regiunii Crimeea din Ucraina, în 2014.
Aceleași frici și stereotipuri le aude și atunci când merge în diverse comunități în calitate de formatoare în domeniul drepturilor minorităților. Dar crede că oamenii ar putea ieși din bulele lor dacă ar face mai multe lucruri împreună. „Oamenii, pur și simplu, trebuie să fie puși într-un spațiu comun și să facă ceva ce nu e legat de limbă. Să gătească, să se joace cu copiii, să împletească cosițe, nu știu, orice. Pentru că nevoile tuturor oamenilor sunt aceleași. Oamenii au nevoie de siguranță. Dar când limba este utilizată ca un instrument politic, atunci apare această frustrare și, în loc eu să mă concentrez pe o problemă concretă, dar super complexă, eu pot să dau vina pe ceea ce e mai simplu. Pentru că și în trecut foarte mulți oameni au utilizat limba ca un instrument de divizare”, menționează Ayna Idrisova.
***************
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.