Incă nu s-au stins în presă ecourile trecerii lui Volodimir Zelenski prin summitul G7 de la Hiroshima (despre care am scris în detaliu în revista presei de luni 21 mai).
De ce a căzut întâlnirea lui Zelenski cu Lula?
Sosirea improvizată a lui Zelenski în Hiroshima l-a nemulțumit pe președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva. Acesta din urmă caută, dorind să facă pe mediatorul, să-i pună pe același plan pe cei doi beligeranți. Și le sugerează occidentalilor să nu mai vorbească despre război pentru a favoriza pacea, fără a-l umili pe Vladimir Putin. Nicio întâlnire directă între președinții Lula și Zelenski nu a putut avea loc la summitul G7 din Hiroshima.
Potrivit Reuters, Lula a spus: „Aveam o întâlnire programată, una bilaterală, cu Ucraina, aici, în această cameră, la 15:15. Am așteptat și am primit informația că Zelenski va veni. Dar până la urmă nu s-a prezentat... Mi s-a spus că avea alte întâlniri și nu putea veni”.
Bahmut, victoria “găunoasă” (“hollow”) a lui Putin
Zelenski a fost forțat să încheie summit-ul respingând afirmația lui Evgheni Prigojin, patronul grupului de mercenari ruși Wagner, potrivit căruia orașul Bahmut din Ucraina a fost „cucerit în totalitate”. POLITICO și The Times analizează cât de plauzibile pot fi aceste afirmații.
Bahmut văzut de sus: Amploarea dezastrului după ce artileria rusă l-a transformat în ruine
Și The Daily Telegraph, la Londra, analizează victoria “găunoasă” (“hollow”) a lui Putin în Bahmut. Rusia pretinde că a cucerit orașul ucrainean, într-o bătălie care a fost cea mai sângeroasă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Dar asta a venit cu un cost uriaș.
Potrivit The Telegraph, serviciile de informații ale SUA consideră că Rusia a avut pierderi de aprox. 100.000 de oameni în jurul orașului de la începutul lunii decembrie anul trecut. Asta înseamnă mai mult de jumătate din numărul total de ruși considerați că au murit în întreaga Ucraină de la începutul invaziei.
Numărul victimelor ucrainene în Bahmut este mai puțin clar. Un oficial instalat de ruși a afirmat în aprilie că Moscova a ucis între 15.000 și 20.000 de militari ucraineni de la începutul asediului.
Oleksi Danilov, șeful Consiliului de Securitate Națională al Ucrainei, a afirmat în martie că pierderile militare din Bahmut sunt "de la unu la șapte" în favoarea Kievului.
Cu toate acestea, chiar și dacă este adevărat, pierderile rusești vor fi mai ușor de absorbit datorită dimensiunii comparative a rezervelor de infanterie ale Moscovei.
Se consideră că Rusia a trimis inițial 150.000 de soldați în Ucraina. Alți 300.000 au fost mobilizați în octombrie, dar nu este clar câți au fost desfășurați pe front.
În această privință, pierderile din jurul Bahmutului ar putea reprezenta un sfert din toți soldații ruși trimiși în Ucraina.
În același timp, The Economist are ochii ațintiți pe armata Rusiei: — «A fost condusă cumplit de prost în Ucraina (revista britanică are o analiză cu multe grafice pe această temă) — Vladimir Putin schimbând generalii așa cum a poftit — și a suferit din cauza luptelor interne dintre grupul de mercenari Wagner și armata însăși. Dar un nou raport pune în lumină modul în care armata rusă își îmbunătățește tactica pe câmpul de luptă. Militarii ruși pot fi nemiloși cu ai lor, ofițerii trimițând de pildă grupuri mici, “de consum”, compuse din infanteriști prost antrenați, ca să se lupte până când sunt uciși. Apoi, de îndată, soldații ruși profesioniști se reped în luptă.»
Rămâne însă faptul că refuzul Rusiei de a renunța la acest asediu îi face pe mulți experți să afirme că Moscova nu a obținut nimic altceva decât o victorie a la Pirus.
Este și ceea ce consideră Washington Post: Valoarea reală a ce a mai rămas din oraș este mai mult despre politică și moral decât despre strategie. Documente secrete obținute de Washington Post arată că SUA a avertizat Ucraina că nu va putea să apere la nesfârșit Bahmut și a cerut Kievului să abandoneze ruinele acelui orășel care înainte era cunoscut doar pentru vinul său spumos de calitate.
Bahmutul, șters de pe hartă: Noi fotografii din satelit dezvăluie un oraș cu ruine în flăcări
Irlanda lovește Meta lui Zuckerberg cu o amendă record de 1,2 miliarde de euro
Cum o rezumă în această dimineață Le Monde, Meta, compania-mamă a Facebook, a fost luni amendată cu 1,2 miliarde de euro de către Comisia pentru protecția datelor (DPC), autoritatea irlandeză de reglementare a protecției datelor.
DPC (echivalent irlandez, precizează Le Monde, al Comisiei Naționale pentru Informatică și Libertăți (CNIL) din Franța, acuză rețeaua de socializare că a continuat să transfere date cu caracter personal de la clienții săi europeni în Statele Unite. În 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că posibilitatea rezervată serviciilor de securitate americane de a avea acces la datele europene este incompatibilă cu legislația Uniunii Europene privind protecția datelor (GDPR).
Amenda record de 1,2 miliarde de euro este o sumă fără precedent la nivelul Uniunii Europene, care o depășește cu mult pe cea pe care Amazon a fost obligat să o plătească în iulie 2021, care la acea vreme era de 746 de milioane de euro.
La Bruxelles, POLITICO rezumă însă oarecum înșelător întreaga afacere, nepunând autoritatea irlandeză în titlu, ci direct Uniunea Europeană: «UE lovește Meta cu o amendă record de 1,2 miliarde de euro».
### Vezi și... ### Europa fără Facebook? Totul depinde de protecția datelor personaleGermania: AfD atinge 16% în sondaje
Popularitatea tot mai mare a partidului de extremă dreapta AfD ar trebui să-i îngrijoreze pe germani, scrie editorialista Lin Hierse în paginile ziarului berlinez de stânga Tageszeitung.
Fără mobilizarea cetățenilor, avertizează Tageszeitung, „oponenții democrației” ar putea să preia puterea în tăcere. „Furtuna fascistă” din Germania nu va dispărea de la sine și riscă să readucă vremuri care păreau dispărute de mult.
În Rusia se caută reintroducerea săptămânii de muncă de 6 zile
În sfârșit, ca o altă revenire spre trecut: o asociație a oamenilor de afaceri din Rusia a lansat un apel către ministerul muncii, cerându-i să ia în considerare revenirea la sistemul unei săptămâni de lucru de șase zile pentru a ajuta la remedierea consecințelor sancțiunilor occidentale, potrivit presei controlate de Kremlin.