Compusă din experți locali și străini, Comisia pre-vetting a început în luna aprilie audierea procurorilor care vor să devină membri în CSP, verificându-le averile și interesele. În total, au fost audiați până acum șapte procurori, iar audierile urmează a fi reluate la sfârșitul lunii mai. Europa Liberă urmărește audierile și, începând de astăzi, prezintă principalele constatări într-un nou serial de articole, „Bătălia pentru CSP”.
Procurorii pot candida pentru cinci din cele 13 locuri în CSP. Numai cei care trec cu bine de evaluare, adică își pot justifica averile și interesele în fața Comisiei pre-vetting, avansează în concurs. Ultimul cuvânt îl are însă Adunarea Generală a Procurorilor, care supune votului candidaturile.
Fiind definit drept „organul de autoadministrare a procurorilor”, CSP are competențe vaste, de la numirea în funcție a procurorilor la alegerea sau demiterea procurorului general.
Dar nu toți membrii CSP trebuie să treacă acum prin pre-vetting, o procedură aplicată în premieră de guvernarea PAS (guvernarea spune că are scopul să curețe sistemul de justiție de persoane compromise, iar adversarii – că ar urmări să supună justiția unui nou control politic).
Nu sunt supuși acestei proceduri de pre-vetting unii membri din oficiu ai CSP (ca ministrul Justiției), dar se presupune că integritatea acestora ar fi verificată altfel. De asemenea, președinția și parlamentul și-au numit membrii în CSP înainte de introducerea procedurii de pre-vetting, așa încât vor fi verificați numai cei numiți de acum încolo.
Înainte să se ocupe de candidații la funcții de membru în CSP, Comisia pre-vetting i-a verificat printr-o procedură similară și pe cei care au vrut să facă parte dintr-o altă instituție cheie din justiție, Consiliul Superior al Magistraților. 80% dintre acei candidați au picat testul.
Dumitru Obadă: patru imobile, trei microbuze, două mașini și o motocicletă
Dumitru Obadă, primul procuror care a promovat evaluarea Comisiei pre-vetting, a fost audiat pe 21 aprilie. Audierea sa a durat numai 12 minute, iar întrebările membrilor comisiei s-au axat pe veniturile soției candidatului (audierile durează puțin atunci când candidatul dă răspunsuri mulțumitoare în prealabil la întrebările primite în scris).
Deși agent guvernamental al R. Moldova la CEDO, din iunie 2022, Obadă și-a menținut statutul de procuror, fiind în drept să candideze pentru o funcție în CSP. El și-a început activitatea la Procuratura Anticorupție, în 2011, iar în următorii 11 ani s-a mutat de câteva ori la Procuratura Generală și înapoi, trecând și pe la Institutul Național al Justiției. Este, de asemenea, unul dintre fondatorii asociației procurorilor „Pentru Ordine și Justiție” și membru al Federației de Parașutism.
În 2022, familia procurorului a primit 360 de mii de lei de la „SRL Șapte Spice” pentru darea în locațiune a mijloacelor de transport - trei microbuze Ford Transit cumpărate de familia Obadă în 2019, cu aproximativ 271 de mii de lei. Familia Obadă mai deține un Volvo XC 90, care a fost cumpărat în 2019 cu 400 de mii de lei, o Toyota RAV4, cumpărată în 2020 cu 507,2 mii de lei și o motocicletă Honda VT750 C, cumpărată în 2022 cu 98 de mii de lei.
În 2021, familia Obadă a primit în dar, prin contract de donație, o casă de 62,5 mp. În declarația de avere se precizează că este o casă în valoare de 50 de mii de lei. Familia procurorului mai deține un apartament, în Chișinău, cu o suprafață de 69,8 metri pătrați, cumpărat în 1993 cu 364,8 mii de lei, un apartament cu o suprafață de 44 de metri pătrați, cumpărat în 2011 cu 246,4 mii de lei și o altă casă cu o suprafață de 191 de metri pătrați. Această casă ar fi costat familia Obadă 2,2 milioane de lei, actele de proprietate fiind întocmite în 2019.
La audierile din 21 aprilie, Comisia pre-vetting i-a cerut procurorului Obadă să explice diferențe care apar în acte cu privire la cheltuielile pentru chirie ale biroului notarial al soției: sumele indicate în declarația prezentată comisiei diferă de cele indicate în declarațiile fiscale. Obadă pus discrepanțele pe seama faptului că, atunci când a trimis răspunsurile comisiei, nu avea informații exacte de la contabilitate și a indicat sumele aproximative din memorie. A informat ulterior comisia cu privire la informațiile actualizate.
Anunțând promovarea evaluării de către Obadă, Comisia pre-vetting a spus la 3 mai că acesta a întrunit criteriile de integritate etică și financiară.
Vitalie Codreanu: și-a privatizat apartamentul de serviciu
Vitalie Codreanu, procuror anticorupție cunoscut publicului datorită unui caz de mare răsunet, a fost audiat de Comisia pre-vetting, pe 21 aprilie, în aceeași zi cu Dumitru Obadă. La ora publicării articolului, comisia nu și-a făcut încă publică decizia cu privire la Codreanu.
Procuror din 2003, Codreanu și-a început activitatea la Procuratura sectorului Râșcani din capitală. A fost transferat ulterior la Procuratura Generală, iar din 2016 lucrează la Procuratura Anticorupție. El reprezintă acuzarea în unul dintre cazurile fostului președinte Igor Dodon, anume în așa-numitul dosar „kuliok”, în care Dodon este acuzat de luare de mită din partea fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
Vitalie Codreanu deține un sfert dintr-un apartament în Chișinău cu o suprafață de 72 de metri pătrați, care a fost cumpărat în 1998, cu 383 de mii de lei.
Familia procurorului mai deține un apartament cu o suprafață de 49 de metri pătrați, în capitală, care a fost cumpărat în 2016 cu 324,3 mii de lei, dar și două mașini: un Nissan Patrol evaluat la 10.000 de euro și un Hyundai i20 evaluat la 7.200 de euro.
Audierea lui Codreanu în Comisia pre-vetting a durat două ore și jumătate, iar cea mai mare parte a timpului a fost consacrată discuției despre modul în care familia procurorului a privatizat apartamentul cu o suprafață de 49 de metri pătrați, din Chișinău. Codreanu a cerut ca audierile în această chestiune să aibă loc cu ușile închise. Dar comisia a respins cererea, filmând discuțiile și publicând ulterior o versiune editată pe Youtube, așa cum face în cazul tuturor audierilor (editarea se face pentru obliterarea datelor cu caracter personal).
Proprietara apartamentului privatizat de Codreanu decedase în 1994. Nimeni nu a oficializat vreodată acte de moștenire în cazul apartamentului, așa încât, atunci când a aflat despre caz de la o cunoștință, procurorul Codreanu a cerut și a obținut în instanță, în 2014, ca primăria capitalei să-i repartizeze apartamentul.
El a explicat cererea prin faptul că avea dreptul la locuință de serviciu, iar Curtea de Apel Chișinău obligase încă în 2009 Consiliul Municipal să i-o pună la dispoziție. Deși atât Consiliul Municipal Chișinău, cât și Fiscul au contestat decizia de repartizare a apartamentului, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de fond. La scurt timp, familia Codreanu a privatizat apartamentul, răscumpărându-l de la Consiliul Municipal.
Apartamentul fiind în condiție proastă, familia procurorului nu a locuit în el nicio zi. În 2018, s-a constatat că apartamentul are și alți potențiali proprietari, care îl acționează acum în judecată pe Codreanu.
Comisia pre-vetting i-a adresat lui Codreanu numeroase întrebări în legătură cu acest episod, inclusiv din cauză că, potrivit legii, locuințele de serviciu nu pot fi privatizate. Procurorul a spus în apărarea sa că nu a comis nicio încălcare, iar răspunderea pentru faptul ca i s-a permis privatizarea apartamentului revine comisiei de privatizare. „Atâta timp cât există o hotărâre definitivă și irevocabilă - a fost examinată de toate instanțele naționale - eu nu cred că am procedat incorect”, a spus Codreanu.
El a asigurat, de asemenea, comisia că nu ar fi încercat să obțină acest apartament, dacă ar fi știut despre potențialii proprietari. Potrivit procurorului, acțiunile sale au fost verificate și de inspecția procurorilor, în urma unor articole de presă, dar controlul nu a scos la iveală vreo încălcare.
Codreanu a mai fost întrebat în legătură cu două mașini înregistrate pe numele tatălui său, inclusiv un Land Rover Defender, despre care Comisia pre-vetting crede că puteau fi de fapt ale procurorului, pentru că acesta plătea periodic pentru asigurările auto. Comisia a mai calculat că tatăl procurorului nu ar fi putut câștiga destul ca să-și poată permite mașinile.
Procurorul a spus că, din 1999 până în 2013, tatăl său a câștigat circa 1,2 milioane de lei din salariu, pensie și venituri din vânzarea mierii. Dar nu a putut oferi alte informații despre veniturile tatălui, deoarece acesta a decedat în 2022.
Codreanu a negat că ar fi fost adevăratul proprietar al mașinii, dar a recunoscut că o folosea, plătind pentru asigurare și alte cheltuieli. „Taică-meu îmi spunea în felul următor: dacă vrei să utilizezi acest automobil, achită”, a spus Codreanu.
Mariana Cherpec: trei sancțiuni disciplinare și divergențe cu șeful
Mariana Cherpec a fost audiată timp de aproximativ o oră de Comisia pre-vetting, pe 25 aprilie, întreaga discuție fiind consacrată celor trei pedepse disciplinare primite de procuroară din 2014 până în 2016: două mustrări și un avertisment (avertismentul este cea mai blândă pedeapsă disciplinara prevăzută de lege, urma de mustrare, care este formulată în scris).
În declarația de venit depusă de Cherpec, nu figurează mașini sau imobile deținute de procuroară. Anterior, ea declasare jurnaliștilor că stă în chirie, iar la lucru merge pe jos.
Procuroară din 2010, Cherpec a spus la audierile în Comisia pre-vetting că a primit pedepsele disciplinare din cauză că avea divergențe cu șeful de la Procuratura Chișinău, acolo unde ș-a început activitatea. În toamna anului 2021, Cherpec a fost numită responsabilă pentru relațiile Procuraturii Generale cu presa, dar a revenit la Procuratura Chișinău în februarie 2023.
Descriind relația cu primul ei șef de la Procuratura Chișinău, Cherpec a spus la audieri că acesta i-ar fi sugerat ce decizii ar trebui să ia în unele dosare și, pentru că nu s-a conformat, i-ar fi fost intentate proceduri disciplinare pentru a o pedepsi.
Cherpec a mai spus că i se repartizau în mod intenționat multe dosare, pentru a o aglomera, iar atunci când se apropia de final cu o anchetă, dosarul îi era retras.
„Recunosc că am avut curajul să merg împotriva sistemului și asta m-a costat trei proceduri disciplinare”, a spus Cherpec.
Ea a mai declarat că nu a contestat deciziile colegiului disciplinar al CSP pentru că nu a avut încredere în membrii acestuia. În apărarea sa, Cherpec a mai spus că nu a primit nicio pedeapsă disciplinară în perioada în care nu a mai lucrat cu vechiul șef.
Pre-vetting și vetting în justiția moldoveană
Pre-vetting este o procedură specială de verificare a candidaților la funcții în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, realizată de Comisia pre-vetting.
Compusă din trei experți naționali și trei experți internaționali, Comisia pre-vetting poate verifica veniturile și cheltuielile din ultimii 15 ani ale candidaților, dar și felul în care aceștia au respectat normele deontologice. De asemenea, pot fi verificate rudele candidaților.
Comisia a verificat inițial candidații la funcțiile de membri ai Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), un efort care s-a încheiat în martie 2023. Din cei 28 de judecători înscriși inițial la concursul pentru CSM, cinci și-au retras candidaturile, 18 au fost descalificați și numai cinci au promovat în final evaluarea. Din 12 candidați non-judecători, au promovat evaluarea doar trei. Verificarea candidaților la funcții în CSP era în curs de desfășurare la începutul lunii mai 2023.
După ce formează noile organe de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, autoritățile intenționează să supună unor evaluări asemănătoare (numite „vetting”) întregul corp al judecătorilor și procurorilor.
„Vetting-ul” urmează să înceapă cu judecătorii actuali ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și pe candidații la funcții în CSJ. O lege care descrie această procedură a intrat în vigoare pe 6 aprilie 2023. Următorii în rând pentru „vetting” ar fi judecătorii instanțelor de apel și procurorii din procuraturile specializate.