Belarus | Noi sancțiuni americane marchează trei ani de la alegerile prezidențiale

„Adevărul este de partea noastră” declara pe 9 august lidera din exil a opoziției belaruse marcând trei ani de la controversatele alegeri prezidențiale, în timp ce Statele Unite au impus noi sancțiuni unor firme și persoane din Belarus, care „participă la reprimarea societății civile” și la efortul regimului de la Minsk „de a susține războiul nedrept al Rusiei în Ucraina”.

Scrutinul din 2020 i-a adus președintelui Alexandr Lukașenko un al șaselea mandat consecutiv, dar a fost urmat de cele mai mari proteste de stradă din istoria post-sovietică a țării, la care regimul a răspuns cu o campanie dură de reprimare, forțând în exil aproape întreaga opoziție belarusă.

Ministerul american de Finanțe (Departamentul Trezorerie) a declarat că sancțiunile vizează entitățile implicate în „campania de reprimare a societății civile”, în efortul regimului de la Minsk de a susține războiul nejustificat al Rusiei din Ucraina, și în „îmbogățirea” președintelui Alexandr Lukașenko.

Printre cele opt persoane sancționate de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul ministerului se numără directorul general al conglomeratului siderurgic BSW și membri ai familiei. Ministerul american de Finanțe susține că aceștia controlează părți importante din industria de tutun și sectorul transporturilor.

Sunt vizate și trei firme de stat: compania aeriană Belavia, conglomeratul siderurgic BSW și Uzina 407 de aviație civilă din Minsk. Pe listă se regăsește și un avion Canadair, folosit de oficiali de rang înalt și membri ai familiei lui Lukashenka, a mai declarat Ministerul american de Finanțe într-un comunicat de presă.

Comunicatul precizează că noile sancțiuni vor să evidențieze faptul că la trei ani de la alegerile „frauduloase” din 9 august 2020, lumea rămâne preocupată de „campania prelungită” a regimului de la Minsk împotriva societății civile, dar și de „sprijinul continuu” acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.

Brian Nelson, subsecretarul pentru terorism și informații financiare în Ministerul de Finanțe, a declarat că sancțiunile sunt menite să submineze întreprinderile de stat și oficialii guvernamentali cheie pe care se bazează regimul Lukașenko „pentru a-și finanța politicile extrem de nedemocratice și represive”.

Uzina 407 de aviație civilă de la Minsk, de exemplu, este unul din cei mai mari producători de componente pentru avioane civile și militare. Totodată oferă și servicii de întreținere, fiind odată descrisă de președintele rus Vladimir Putin drept un element cheie pentru eforturile Belarusului de a susține industria aviatică a Rusiei, reamintește Ministerul american de Finanțe.

Tot pe 9 august, Departamentul de Stat a impus interdicții de vize unui număr de peste 100 de oficiali belaruși și colaboratorilor lor, pentru „subminarea sau suprimarea instituțiilor democratice” din Belarus.

Lista include mai mulți judecători responsabili de emiterea a ceea ce Departamentul de Stat consideră că sunt sentințe motivate politic, nedrepte și excesive împotriva unor belaruși care nu au făcut decât să-și exercite libertățile fundamentale, inclusiv de a critica regimul pe rețelele de socializare.

„Statele Unite continuă să fie alături de oamenii curajoși din Belarus, care-și doresc o țară bazată pe statul de drept, respectul pentru drepturile omului și un guvern responsabil, ales democratic”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, citat în comunicatul de presă al Departamentului de Stat.

Totodată, Blinken a cerut din nou eliberarea imediată și necondiționată a tuturor celor 1.500 de deținuți politici ai regimul Lukașenko.

Svetlana Țihanovskaia: „Am rămas mereu fermi”

„Oamenii curajoși din Belarus”, cum i-a numit Bliken, au fost cei cărora li s-a adresat și lidera opoziției, Svetlana Țihanovskaia într-un mesaj video, postat pe 9 august.

„Adevărul este de partea noastră”, a declarat între altele Țihanovskaia, care trăiește în exil în Lituania de la controversatele alegeri prezidențiale din 2020, „pierdute” oficial în favoarea președintelui Alexandr Lukașenko. Opoziția și Occidentul nu numai că au refuzat atunci să recunoască rezultatele, dar au cerut și reluarea scrutinului, sub monitorizare internațională.

Ziua de 9 august 2020, a mai spus Svetlana Țihanovskaia în mesajul ei video, ar fi putut marca „începutul unui nou Belarus”, „fără deținuți politici și persecuții împotriva disidenților”.

„În 2020, am înțeles că luptăm cu sistemul care a existat de zeci de ani, cu regimul care punea autoritățile mai presus de oameni. Dar orice ar fi, am făcut un pas înainte. Pentru că știam că adevărul este de partea noastră", a spus Țihanovskaia, adăugând că la trei ani după alegeri, regimul lui Lukașenko încă „încearcă să-i priveze pe belaruși de speranță, de cei dragi, de libertate, de patria lor și de independență”.

Țihanovskaia s-a referit și la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina și la faptul că Lukașenko este aliatul președintelui rus Vladimir Putin în actualul război, spunând: „(...) la eforturile de a priva țara noastră de suveranitatea sa, am răspuns prin acțiuni de gherilă și vitejie pe câmpurile de luptă din Ucraina”.

Potrivit presei ucrainene, un grup mare de voluntari din opoziția belarusă - cunoscut sub numele de Regimentul Kastus Kalinouski - luptă alături de forțele ucrainene împotriva trupelor ruse de ocupație încă din primele zile ale invaziei.

„Cu fiecare nouă provocare, devine mai greu să rămânem fermi. Depinde numai de noi, dacă alegem să pierdem tot ceea ce am realizat în ultimii trei ani, să fim dezamăgiți de noi și de națiunea nostră sau să ne păstrăm valorile, să păstrăm vie memoria celor pe care i-am pierdut și să mergem înainte”, a mai declarat Țihanovskaia.

Letonia sporește securitatea frontierei cu Belarus pe măsură ce tensiunile cresc