Internațional

Biserica şi extremismul politic

Catedrala catolică Sf. Hedviga din Berlin

 Preşedinta Comitetului Central al Catolicilor germani (ZdK), Irme Stetter-Karp, se pronunţă pentru excluderea extremiştilor de dreapta din funcţii rezervate laicatului în cadrul bisericii

Consolidarea unor poziţii politice rasiste, radicale de dreapta şi antidemocratice îngrijorează o parte a opiniei publice din Germania.

Your browser doesn’t support HTML5

Biserica şi extremismul politic

Toate aceste poziţii alarmante se regăsesc în diferite partide radicale, între care cel mai important este cel naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). În prezent, peste 30 la sută din electoratul german ar vota partidul AfD. Cât de rezistentă este societatea germană în faţa acestui pericol şi cât de gravă este situaţia actuală a încercat să afle publicaţia din oraşul Münster, „Kirche + Leben” („Biserică + viaţă”), de la mai multe personalităţi publice.

Irme Stetter-Karp în: Kirche + Leben

Declaraţiile preşedintei Comitetului Central al Catolicilor germani (ZdK), Irme Stetter-Karp, făcute într-un interviu, acordat publicaţiei la începutul acestei săptămâni, au declanşat un val de discuţii şi polemici.
Stetter-Karp s-a pronunţat, între altele, împotriva acordării de funcţii unor membri AfD în cadrul serviciilor rezervate laicatului catolic. Este „clar că atitudinile și declarațiile antisemite, rasiste, inumane nu au ce căuta într-o organizație catolică”, a spus ea marți în interviul din publicaţia sus amintită. Relativându-şi afirmaţiile, ea totuşi a admis în acelaşi interviu, că în anumite situaţii ar fi nevoie de o examinare atentă a fiecărui candidat la o funcţie laică.

Tendinţe restaurative şi tradiţionaliste

Pe de altă parte, preşedinta a recunoscut că în prezent se poate observa şi o consolidare a unor poziţii restaurative în cadrul bisericii catolice. „A crescut considerabil amploarea simplificărilor primitive, cimentarea tradiționalismului, agitaţia de dreapta şi refuzul de a-şi pune serios întrebări legate de problemele actualităţii imediate”, a declarat ea textual.

În opinia lui Stetter-Karp există deci o incompatibilitate între calitatea de membru AfD şi calitatea de membru în cadrul structurilor specifice, rezervate laicatului catolic în cadrul bisericii. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o izgonire a membrilor AfD din rândurile credincioşilor, ci doar despre o distanţare credibilă a bisericii faţă de propaganda radicală. Asta presupune o izolare a extremiştilor cu scopul de a opri pătrunderea lor în structuri laice influente.

Cordon sanitar

Acest cordon sanitar propus de Stetter-Karp nu mai este respectat nici de partidele de centru dreapta care au preluat în discursul lor oficial formulări populiste împrumutate din cel al AfD, de exemplu în ceea ce priveşte politica restrictivă faţă de migranţi. „Acest lucru nu se potrivește cu concepţiile de bază ale Uniunii Creştin-Democrate. În ceea ce priveşte problema refugiaților, Biserica Catolică are o poziţie clară exprimată la nivel mondial. Xenofobia și valorile creștine nu merg împreună. De aceea, fac un apel către organizaţiile regionale ale Uniunii Creştin-Democrate să nu utilizeze populismul în viitoarele campanii electorale”, a avertizat preşedinta.

Ea a amintit şi de anumite forţe tradiţionaliste din cadrul bisericii care încearcă să-şi impună punctele de vedere.

Fără a le nominaliza se ştie că tocmai forţele tradiţionaliste răspândesc idei xenofobe, misogine, homofobe şi pledează pentru interdicţia totală a avorturilor. Acest amalgam ideologic se află în contradicţie cu valorile fundamentale ale creştinismului.

### Vezi și... ### Dreapta radicală germană şi pregătirile pentru europarlamentare

Contra-atac al partidului AfD

Presa conservatoare şi naţionalistă de limbă germană şi reprezentanţi ai partidului AfD au reacţionat cu vehemenţă. Şeful grupului care-şi spune „Creştini în cadrul AfD”, Joachiam Kuhs, consideră (în NZZ) intervenţia preşedintei ca o încălcare a principiului separării statului de instituţii religioase.

Organizaţia „Creştini în AfD” este o asociaţie specială din care fac parte persoane active în partid şi care aparţin unor culte creştine, catolice, evanghelice sau neoprotestante. O organiziţie similară este şi cea autointitulată „Evrei în AfD” (JAfD), înfiinţată, în 2018, cu scopul de a demonstra că partidul cultivă pluralismul şi combate antisemitismul.
Comitetul Central al Catolicilor, a declarat Kuhs, s-a dovedit „a fi un organ docil al societăţii de astăzi” care promovează corectitudinea politică.

Un alt ziar conservator (Die Welt) este de părere că biserica vrea să panicheze oamenii şi să instrumentalizeze frica faţă de AfD.