Până acum, utilizarea monedelor virtuale, cum ar fi Bitcoin sau Ethereum, nu era reglementată în R. Moldova, dar nici nu era interzisă. Din această cauză, utilizatorii nu erau protejați de eventuale fraude, iar autoritățile nu aveau instrumente împotriva spălării banilor sau a schemelor piramidale prin intermediul platformelor de tranzacționare a criptoactivelor.
La sfârșitul lunii iulie, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de lege privind piața criptoactivelor care vine să alinieze R. Moldova la standardele europene de securitate financiară, ca parte a procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Proiectul votat de deputații de la Chișinău este bazat pe regulamentul european „Markets in Crypto-Assets (MiCA)”, care stabilește norme unificate pentru platformele de tranzacționare a activelor digitale, furnizorii de servicii cripto și operatorii de portofele digitale din UE.
Deși deținerea, cumpărarea și tranzacționarea criptomonedelor sunt permise, acestea nu sunt considerate mijloc legal de plată în niciunul dintre statele membre, de aceea comercianții nu sunt obligați să le accepte.
Ce schimbări aduce legea
Până acum, unele bănci comerciale din R. Moldova limitau sau refuzau uneori plățile către platforme internaționale de tranzacționare, cum ar fi Binance, invocând că nu există un cadru legal clar.
Legea nouă va permite transferurile din contul bancar al utilizatorului către platformele autorizate. În schimb, băncile vor putea bloca transferurile către platforme care nu se conformează regulamentului european MiCA sau care sunt incluse în liste negre.
Ce impozite vei achita?
Dacă retragi în contul tău bancar din R. Moldova banii câștigați pe o platformă de tranzacționare, va trebui să declari veniturile obținute la Serviciul Fiscal de Stat.
Pentru persoanele fizice, doar jumătate din profit este impozabil, iar asupra acestei sume se aplică impozitul de 12%. În practică, asta înseamnă un impozit de 6% din profit.
Pentru persoanele juridice (companii), veniturile din tranzacțiile cu criptoactive vor fi impozitate cu 12%.
Vei putea plăti cu Bitcoin la magazin?
Legea nu transformă monedele virtuale în bani oficiali. Un magazin sau un restaurant nu are voie să afișeze prețurile în Bitcoin sau să accepte criptomonede direct în casa de marcat. Leul moldovenesc rămâne singurul mijloc legal de plată pe teritoriul R. Moldova.
Dar există totuși, o modalitate tehnică pentru a achita cu criptomonede la magazin sau la restaurant: dacă proprietarul va integra un procesator de plăți autorizat.
Clientul va scana un cod QR din portofelul său de cripto, iar procesatorul va converti criptomonedele în lei. Astfel, în contul bancar al magazinului sau al restaurantului vor fi transferați lei moldovenești, nu criptomonede.
Bancomate cripto
Proiectul de lege permite ca în R. Moldova să apară bancomate de criptoactive sau ATM-uri cripto. Pentru a face o tranzacție, va trebui să te identifici printr-o procedură prevăzută de operator: cu cartea de identitate, cu numărul de telefon mobil, pentru confirmare prin SMS, sau prin recunoaștere facială.
Ulterior, vei introduce în bancomat cardul sau bani cash și vei putea cumpăra sau vinde monede digitale. Bancomatul va trebui să afișeze pe ecran cursul de schimb și comisionul aplicat, iar după fiecare operațiune, să-ți dea un bon fiscal cu datele tranzacției.
Depunerile și retragerile prin ATM-urile cripto vor fi limitate per tranzacție și per zi, pentru a preveni fraudele.
Tranzacțiile de la 50.000 de lei în sus vor fi verificate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, iar operatorii ATM-urilor vor putea solicita documente privind proveniența banilor.
Companiile care vor instala astfel de bancomate în R. Moldova vor trebui să fie autorizate de CNPF ca furnizori de servicii de criptoactive.
În R. Moldova ar putea apărea bancomate cripto. Imagine ilustrativă
Escrocherii și finanțare ilegală a partidelor
Potrivit raportului internațional Chainalysis Global Crypto Adoption Index 2025, Republica Moldova s-a clasat anul trecut pe locul doi în lume la utilizarea criptomonedelor raportată la populație, după Ucraina și înaintea Georgiei.
La alegerile parlamentare din toamna aceluiași an, unele partide politice au fost finanțate printr-un portofel cripto. O investigație jurnalistică realizată Rise Moldova a dezvăluit că oligarhul fugar Ilan Șor ar fi coordonat o schemă complexă de finanțare ilegală a partidelor și tot el ar fi gestionat portofelul cripto.
Potrivit unui raport prezentat recent în Parlament de directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Alexandr Pînzari, în perioada 2023-2025, prin acest portofel au fost făcute transferuri de criptomonede de peste 107 milioane de dolari.
De la începutul anului 2026, oamenii legii au anunțat că au destructurat câteva rețele de escrocherii cu criptomonede, iar mai mulți bănuiți au fost reținuți pentru „spălarea banilor, prin scheme piramidale, cu folosirea tehnologiilor informaționale”.
„Minele” din Transnistria
Încă în 2018, așa-numitul legislativ din regiunea transnistreană a permis activități legate de tehnologiile blockchain, inclusiv dezvoltarea fermelor de mining – parcuri de calculatoare folosite pentru obținerea criptomonedelor. Companiile din acest domeniu beneficiau de facilități fiscale și energie la condiții preferențiale. Liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, declara atunci că vrea să atragă astfel investitori ruși.
La începutul anului 2025, această „lege” a fost abrogată și fermele de mining și-au sistat activitatea, după ce s-a oprit tranzitul gazelor rusești prin Ucraina, gaze folosite inclusiv pentru producerea energiei electrice la centrala de la Ciuciurgan.
Consumul de energie al acestor ferme echivala, potrivit expertului în energetică Sergiu Tofilat, cu consumul unui oraș de circa 30.000–40.000 de apartamente, comparabil cu municipiul Bălți.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.