După ce că în noaptea de sâmbătă spre duminică, formaţia moldovenească SunStroke Project a urcat pe podiumul Eurovision 2017, situându-se pe locul 3, de la o luni evenimentele culturale s-au înşiruit într-un ritm accelerat.
Tonul l-a dat Muza adormită a lui Constantin Brâncuşi, sculptură adjudecată contra sumei de 57.367.500 de dolari la o licitaţie Christie’s, stabilind astfel un nou record de vânzare. (Amintesc că lucrarea în bronz La muse endormi, realizată în 1913, a fost cumpărată, în 1950, de celebrul colecţionar francez Jacques Ulmann, rămânând în familia acestuia până la licitaţia din New York.)
A urmat, tot de la o luni, doar că, de data aceasta, la Bucureşti, simpozionul PEN România 95, avându-i printre invitaţi pe reprezentanţii PEN-urilor din 15 ţări (Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Coreea de Sud, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Republica Moldova, Macedonia, Slovenia, Turcia, Ucraina, Ungaria, fără a uita de gazde – România).
Şi tot luni, 15 mai, a debutat Festivalul Internaţional de Poezie de la Bucureşti, Ediţia VIII-a, care se va prelungi până pe 21 mai, când va lăsa loc – între timp tocmai pregăteşte terenul – Târgului de Carte Bookfest, de săptămâna viitoare.
Marţi, 16 mai, trecem Prutul, odată cu scriitorii Alexandru Matei (Bucureşti), Dan Coman (Bistriţa), Radu Vancu (Sibiu), Florin Lăzărescu (Iaşi), Alina Purcaru (Bucureşti), Tatiana Ţâbuleac (Paris), Maria-Paula Erizanu (Londra), pentru a trăi pe viu Zilele literaturii române la Chişinău, festival aflat la cea de-a III-a ediţie (după o întrerupere de câţiva ani). După o bună tradiţie, Zilele… se desfăşoară nu doar la Chişinău, ci şi în provincie – marţi, la Universitatea „B.P. Hasdeu” de la Cahul, şi joi, la Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” de la Bălţi. (O Republică a Literelor cu totul aparte este Liceul „Spiru Haret” din Chişinău, înscris pe harta festivalului – iar cetăţeni de onoare ai acesteia devin, rând pe rând, scriitorii care-i trec pragul…).
Ascultînd poezia...
Miercuri, joi, vineri – Zilele literaturii române la Chişinău continuă, în librării, licee, universităţi, dar mai cu seamă în inimile tuturor celor care cred că (ierte-mi-se înflăcărarea) Copilul-cu-cartea-în-mână-născut nu este un personaj de basm, ci chiar contemporanul nostru.
Alinierea la cultură!