Bomba cu ceas a gunoaielor din Balcani

De fiecare dată când Srdjan Milic iese în curtea sa, nasul îi amintește într-un mod neplăcut că locuiește lângă una dintre cele mai mari și toxice gropi de gunoi din Kosovo.

„Nu știu cum să-ți spun: trăim aici pentru că trebuie să trăim aici. Simți și tu, nu?”, a spus Milic, în vârstă de 72 de ani, pentru reporterul Serviciului Kosovo al RFE/RL.

Casa modestă a lui Milic se află în Palaj, o localitate din apropierea orașului Obiliq, situat în centrul Kosovo, o zonă a acestei mici țări balcanice care se confruntă deja cu poluarea sufocantă cauzată de centralele energetice pe bază de cărbune.

În ultimii ani, groapa de gunoi Mirash, aflată la aproximativ 500 de metri de casa lui Milic, a devenit nu doar o sursă tot mai mare de îngrijorare pentru localnici, ci și pentru autorități și chiar pentru Uniunea Europeană, care a cerut autorităților din Pristina să curețe și să închidă acest loc, sugerând chiar că ar putea finanța o alternativă.

Western Balkan Countries Face Growing Toxic-Waste Crises (Video)

Gropile de gunoi care dau pe afară sunt o problemă comună în Balcani. Kosovo, Albania și Muntenegru au fost recent clasificate de Lloyd's Register din Londra printre cele mai slabe 10 țări din lume în gestionarea deșeurilor și combaterea poluării.

De exemplu, în Albania, plajele de pe coasta Adriaticii sunt acoperite de gunoaie, în timp ce planurile de a construi incineratoare sunt întârziate din cauza corupției răspândite. În Muntenegru, deși ecologia este consacrată în constituția țării, progresele sunt minime.

Cazul Kosovo

Creată în 2006, groapa de gunoi Mirash primește gunoaie din cel puțin șase orașe din Kosovo, totalizând aproximativ 160.000 de tone metrice pe an. Situată într-o fostă carieră de cărbune, groapa de gunoi se află la o altitudine mai joasă decât un lac din apropiere, ceea ce o face susceptibilă la inundații.

„Problema cu canalizarea la această groapă de gunoi a fost scăpată de sub control de mulți ani, deoarece punctul de colectare s-a inundat”, a declarat Dardan Velija, șefa Companiei Publice pentru Gestionarea Gropilor de Gunoi (KMDK).

Rubbish Above Rooftops In A Serbian Town As Landfills Overflow

În ultimul său raport din 2022, KMDK a declarat că locația reprezintă un „risc permanent pentru mediu, o amenințare pentru bunurile statului, dar cel mai mare pericol este riscul potențial pentru sănătatea umană și pierderea de vieți omenești în acel mediu”.

Uniunea Europeană a cerut în mod repetat Kosovo să închidă și să curețe locația, având în vedere numeroasele avertismente ale KMDK privind riscul ca groapa de gunoi să contamineze apa freatică din satele din apropiere. Cu toate acestea, nici KMDK, nici guvernul kosovar nu au prezentat planuri pentru închiderea acesteia.

„Atâta timp cât nu există o nouă capacitate [pentru gropi de gunoi], practic este imposibil să o închidem”, a adăugat Dardan Velija.

Nu doar Pristina, ci și Bruxelles-ul și alți parteneri europeni sunt îngrijorați. Banca Germană pentru Dezvoltare a declarat pentru RFE/RL că explorează locații alternative pentru gropi de gunoi pentru a „reduce presiunea asupra Mirash-ului”.

Mirash nu este un caz izolat. Majoritatea celor șapte gropi de gunoi publice din Kosovo – adică legale – ar trebui închise sau cel puțin extinse, deoarece sunt supraaglomerate.

Problema este agravată de faptul că puține deșeuri sunt reciclate, potrivit lui Tahir Krasniqi, cercetător la Centrul pentru Educație și Dezvoltare Ecologică din Kosovo. Și, deși colectarea deșeurilor s-a îmbunătățit în ultimii ani, aproape 400 de site-uri ilegale de depozitare a deșeurilor afectează Kosovo.

Un raport din septembrie 2024, Sondajul Riscului Global al Fundației Lloyd's Register, a clasificat Kosovo pe locul al treilea la nivel mondial în ceea ce privește nesepararea deșeurilor menajere.

„Poate că dacă nu am arunca pungi de plastic [în groapa de gunoi] și nailon, ar fi altfel să trăim aici; nu ar mirosi atât de urât”, a spus Milic, referindu-se la mirosul de plastic ars care uneori se simte dinspre Mirash.

Intenții bune în Albania

Albania, una dintre cele mai rapid crescătoare destinații turistice din Europa, a sperat să construiască incineratoare nu doar pentru a arde gunoiul, ci și pentru a genera energie. În 2016, Tirana a prezentat planuri pentru construirea a trei incineratoare de gunoi - lângă Elbasan, Fier și capitala Tirana - dar proiectul a fost rapid implicat în corupție, ducând la încarcerarea fostului ministru al Mediului, Lefter Koka. Cazurile de corupție conexe sunt încă pe rol în instanțe.

În prezent, doar un incinerator - în Elbasan, la aproximativ 50 de kilometri sud-vest de Tirana - este operațional, deși nu este clar cât de mult gunoi este ars acolo, nici măcar câtă energie este generată.

La celelalte două locații, gropile de gunoi funcționează ca puncte de colectare a deșeurilor, ceea ce nu este pe placul localnicilor, inclusiv al multor fermieri.

„Poluarea afectează foarte mult culturile. Aerul este poluat și apa de irigații la fel”, a spus Ledion Buzi, un fermier dintr-un sat din apropiere de Fier, locul uneia dintre celelalte două gropi de gunoi proiectate. Fermierii din zonă se tem că solul și apa sunt treptat otrăvite de groapa de gunoi în expansiune.

Incineratorul nefuncțional din Fier, situat lângă groapa de gunoi în expansiune, continuă să fie o sursă de îngrijorare pentru localnici.

Multe dintre cursurile de apă din Albania sunt afectate de deșeuri. La doar câțiva kilometri de Capul Rodon și stațiunile sale de pe litoral, râul Ishem varsă cantități masive de gunoi, inclusiv plastic, metale și chiar deșeuri medicale în Marea Adriatică.

„În fiecare zi, tot mai multe deșeuri ajung aici”, se plânge Nazmi Canameti, un pescar al cărui plase sunt adesea deteriorate de resturile de gunoi.

Râul Ishem este considerat unul dintre cele mai murdare din Europa, cu 700 de kilograme de plastic aduse anual în Marea Adriatică.

Această stare gravă l-a inspirat pe activistul de mediu Lulzim Baumann să înființeze un centru local de reciclare pentru a curăța râul Ishem de o parte din deșeurile de plastic.

„Este doar o parte din viziunea mea mai largă de a curăța întregul râul Ishem”, a explicat Baumann.

Creșterea ratelor de cancer

Deși Muntenegru s-a autoproclamat „stat ecologic” încă din 1990 (iar în 2006 a devenit independent), țara se confruntă cu dificultăți în menținerea acestui statut, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, inclusiv gropile de gunoi.

Una dintre cele mai notorii gropi de gunoi, aflată lângă orașul Rožaje, a fost o bombă cu ceas a deșeurilor de mai multe decenii. Locuitorii din zonă suspectează că este responsabilă pentru rata ridicată de cancer pulmonar. Medicii locali tind să fie de acord, dar nu există date care să confirme vreo legătură.

Srdjan Milic stă în curtea sa din Palaj, o localitate din apropierea orașului Obiliq, situat în centrul Kosovo.

„Tatăl meu a murit de cancer pulmonar, la fel și trei dintre unchii mei. Toți au murit destul de tineri, până la vârsta de 60 de ani,” a spus Denis Muric, un activist local. „Dar există un lucru interesant – toți au suferit de cancer pulmonar. Nu aveau istoric genetic de cancer înainte”.

Un medic local, Adem Muric, este și el convins că rata crescută a cazurilor de cancer este legată de groapa de gunoi.

„Am lucrat în Rozaje din 2019 până în 2023 și a fost o creștere clară a cazurilor de cancer, în special în rândul populației tinere și de vârstă mijlocie,” a spus Muric. „Zeci de oameni din satele din apropiere au murit de cancer pulmonar”.

De decenii, gunoiul – până la 6.500 de tone metrice pe an – ajunge la groapa de gunoi Mostina. În 2012, oficialii locali au anunțat planuri de a o închide, dar după mai mult de un deceniu, groapa de gunoi încă funcționează.

Activiștii spun că acum ajung la groapa de gunoi toate tipurile de deșeuri, inclusiv anvelope, care sunt adesea arse, prezentând un risc suplimentar pentru mediu.

Groapa de gunoi Mostina din comuna Rozaje din Muntenegru

Guvernul a anunțat construirea unei noi gropi de gunoi regionale până în 2025, deoarece autoritățile din Podgorica se tem că nerepararea acestei crize de mediu ar putea complica viitorul european al țării.

„Dacă nu rezolvăm această problemă… Mostina și multe alte gropi de gunoi — din păcate, există aproximativ 340 de astfel de gropi în Muntenegru, inclusiv ilegale — toate acestea ar putea deveni un obstacol în calea aderării Muntenegrului la Uniunea Europeană”, a spus Damjan Culafic, ministrul mediului din Muntenegru.

După presiuni publice și proteste, autoritățile au intensificat monitorizarea gropii de gunoi Mostina, iar arderea deșeurilor la fața locului a fost în mare parte oprită în septembrie.

Totuși, localnicii continuă să ceară mai multe măsuri și Muric a intentat un proces din cauza gestionării defectuoase a gropii de gunoi de către oficialități.

„Când fumul de la groapa de gunoi ajunge la noi, umple complet acest loc și nu ne mai putem vedea unii pe alții din cauza fumului”, a explicat Denis Muric.

În condițiile în care statele UE speră să atingă rate de reciclare de cel puțin 50% până în 2030, Kosovo, Albania și Muntenegru au mult de muncit pentru a ajunge din urmă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te