Grigori Șkartișvili, cu pseudonimul de autor Boris Akunin, este unul din cei mai cunoscuți și mai citiți scriitori ai Rusiei ultimelor
Azalel, primul roman de mare succes, în versiunea românească
două decenii, eroul detectiv pe care l-a creat în 1998, Erast Fandorin, devenind atît de popular încît romanele sale polițiste s-au vîndut numai în Rusia în peste 13 milioane de exemplare. Personajul este cunoscut și cititorilor din România, unde la Humanitas au fost publicate, după anul 2000, cîteva dintre romanele denumite generic Fandorin, astăzi de negăsit altfel decît în anticariate.
Boris Akunin a devenit, pe de altă parte, cum îl numea într-un articol mai vechi publicația The New Yorker, o forță conducătoare în protestele politice anti-Putin declanșate în 2011 după anunțul revenirii liderului rus la președinția țării.
Your browser doesn’t support HTML5
Boris Akunin - un scriitor și activist politic plecat în exil din Rusia lui Putin
Atunci, scriitorul, care pendula între Moscova și locuința sa din Franța, în Bretagne, s-a gîndit pentru prima oară să emigreze definitiv. Protestele de stradă ce au urmat alegerilor parlamentare din decembrie 2011 l-au făcut însă să-și
La un protest în Piața Bolotnaia după alegerile parlamentare din Rusia, 10 decembrie 2011
reconsidere o vreme ideea. La scurtă vreme era apreciat drept unul dintre vorbitorii cei mai buni și bucurîndu-se de autoritate morală la întrunirile de protest ce aveau să se înlănțuie în Piața Bolotnaia, la Moscova.
În acel context, Akunin se confrunta public prima dată cu un lider cunoscut al opoziției ruse, Alexei Navalnîi și cu vederile sale naționaliste de dreapta, într-o discuție pe care o publica pe blogul său. Împreună cu alți doi scriitori foarte populari, Dmitri Bîkov și Ludmila Ulițkaia - ultima tradusă recent
Liudmila Ulițkaia la Kiev în 2014
în România – Akunin plănuia un „test” pentru a vedea dacă locuitorii Moscovei se mai pot plimba liber prin orașul lor. Peste zece mii de moscoviți răspundeau apelului scriitorilor și se întîlneau în apropierea statuii lui Pușkin. „N-au venit de ochii noștri frumoși – comenta atunci Akunin. Nici nu prea cred că sînt cititori de romane. Au venit fiindcă sînt alarmați de ce se petrece în Rusia.”
In Rusia, însă, la scurtă vreme, în iunie 2012, Parlamentul vota legea care ridica amenda pentru participarea la o adunare populară neautorizată de la echivalentul a 150 de dolari la nouă mii, sumă apropiată de salariul mediu anual al unui rus. Akunin declara pentru The New Yorker că a fost întotdeauna critic față de sistemul politic din Rusia, dar că nimeni nu l-a luat în seamă înainte de a deveni un romancier celebru.
Boris Akunin
Inițial, Akunin, specializat în literatura și traducerile din japoneză, a devenit mai cunoscut ca traducător al celebrului scriitor Yukio Mishima, care s-a sinucis după o lovitură de stat eșuată din 1970.
În 2012, Akunin scria: „nu cred că o democrație efectivă și de durată este posibilă într-o țară lipsită de o clasă de mijloc. Acum este timpul potrivit. Am crescut ca societate, sîntem gata să ne asumăm responsabilitatea”.
Dar, la numai doi ani după angajamentul lui politic activ, Boris Akunin decidea să părăsească Rusia, stabilindu-se definitiv în
Ilia Repin, Răspunsul cazacilor zaporojeni sultanului
Franța. Intervievat la începutul acestei luni de Jeff Gedmin, redactorul-șef al publicației The American Interest [Jeff Gedmin a fost președinte al posturilor de radio Europa Liberă/Libertatea între 2007-2011, n.red] și de Laure Mandeville, corespondentă a cotidianului Le Figaro, Boris Akunin explica că a plecat din Rusia în 2014, „cînd lucrurile au început să se îndrepte spre o dictatură pe viață a lui Vladimir Putin”, cînd „isteria post-imperială generală” în împrejuările anexării Crimeei, a devenit insuportabilă, „grețoasă de privit”.
„Cred că Rusia lui Putin este conservatoare și speriată de schimbare. Aceasta este trăsătura principală, spune astăzi Akunin. Sprijinul popular pentru Putin se bazează pe această frică. Oamenii se gîndesc că viața sub Putin nu este grozavă, dar - cine știe? - poate că va deveni mai rea fără el. Toate
Un asemenea sistem este incompatibil chimic cu democrația...
resursele mașinii propagandei de stat lucrează în acest sens. Este Rusia modernă o încarnare mult diferită de cele anterioare? Nu cred. Ea este încă un sistem hiper-centralizat, în care toate deciziile importante sînt luate la centru. Un asemenea sistem este incompatibil chimic cu democrația. Elementul nou este că există un capitalism care lucrează, o mulțime de oameni au învățat cum să cîștige individual, iar acum avem o clasă de mijloc considerabilă”.
-------------
* Actualizare, 9 august 2021
În 2007, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet a fost inaugurată o sală permanentă destinată rezistenței prin radio la comunism: Radio Europa Liberă, Vocea Americii și BBC.
Cu acel prilej, președintele de atunci al posturilor de radio Europa Liberă/Libertatea, Jeff Gedmin, i-a trimis următorul mesaj Anei Blandiana, fondatoarea, alături de Romulus Rusan, a Memorialului de la Sighet. Iată mesajul lui Jeff Gedmin din 2007.
„Dragă Doamnă Blandiana,
Eu și colegii mei de la Radio Europa Libera/Radio Libertatea sîntem profund onorați de decizia Memorialului pentru Vicimele Comunismului și Rezistenței de a consacra o sală postului de radio Europa Liberă.
Sîntem mândri de rolul excepțional pe care Serviciul Românesc al Europei Libere l-a jucat în țara dumneavoastră în timpul lungilor ani ai dictaturii comuniste.
Românii s-au numărat printre cei mai entuziaști ascultători ai acestui post de radio în centrul și estul Europei.
Millioane de români ascultau zi și noapte emisiunile Europei Libere, deseori in condiții extraordinare, pentru a auzi acele voci care le aduceau știri și analize interzise de presa locală, și speranța într-un viitor mai bun. (....)
Muzeul dumneavoastră este un loc foarte potrivit pentru a comemora rolului jucat de Europa Liberă în a hrăni flacăra libertății în România.
Redactorii români ai Europei Libere au fost jurnaliști care au apărat cu curaj libertatea, și din cauza asta au fost ținta unor elaborate campanii de defăimare și dezinformare.
Dictatura nu s-a sfiit să ordone reducerea la tăcere a acestor voci ale adevărului, ordonînd punerea unei bombe în 1981 la sediul din Muenchen al Europei Libere și comploturile care au dus la moartea a doi directori și a unuia din principalii redactori ai serviciului nostru românesc în anii 80.
Muzeul dumneavoastră este o potrivită aducere aminte a acelor timpuri triste.
Colegii mei și cu mine vă urăm dumneavoastră și Academiei Civice și mai mult succes în viitor în nobilele dumnevoastra eforturi.
Cu stimă,
Jeff Gedmin,
Președintele postului de radio Europa Libera/Libertatea” (LȘ)