Bursa războaielor și sensul istoriei (I)

Traian-Ungureanu-blog-2016

Dacă există cu adevărat, bursa războaielor n-are nimic volatil. Speculațiile ei rezistă și se soldează cu epoci unitare care fixează convingeri greu, dacă nu imposibil, de reevaluat sau de completat. A trebuit, de pildă, să treacă aproape un secol de la complexul uriaș de evenimente pe care îl numim al doilea război mondial pentru ca înțelesul acelor timpuri să fie pus la îndoială și reformulat.

O carte recentă, cu totul extraordinară, a istoricului american Sean McMeekin a reușit ce n-au încercat, s-au ferit sau n-au putut să facă generațiile succesive de istorici care au creat una din cele mai mari biblioteci ale lumii: istoriografia celui de-al doilea război mondial. Asta nu însemană că McMeekin e primul cercetător care găsește o istorie necunoscută în interiorul istoriei ”oficiale” a celui de-al doilea război monidal. Intuiții și argumente revelatoare dar izolate au fost desfășurate de istorici mai vechi. Cartea lui McMeekin, Stalin’s War (Războiul lui Stalin) e, însă, prima reinterpretare integrală a istoriei celui de-al doilea război mondial.

Cu cîteva excepții izolate, cartea lui McMeekin a fost întîmpinată cu stupoare mergînd pînă la contestație de istorici vest-europeni. Istoricii est-europeni au primit-o favorabil, ba chiar cu o senzație distinctă de ușurare. Nu e nimic surprinzător în această diferență de tratament. În fond, investigația lui McMeekin răstoarnă versiunea standard creeată și acreditată de istorici occidentali în și pentru nevoile Occidentului și legitmează un punct de vedere îndelung ignorat dar întotdeauna afirmat sau subînțeles în Est.

Teza fundamentală sprijinită de McMeekin cu un formidabil efort de documentare arhivistică internațională e exact ce se poate citi încă din titlu: războiul a fost gîndit, stimulat, dominat și cîștigat pe toate planurile de I.V. Stalin. Războiul a fost al lui Stalin, în sensul în care o forță deține controlul asupra unui cîmp pe care îl determină și rearanjază cu un preț enorm dar în mod decisiv. Demonstrația susținută de cartea lui McMeekin e, practic, echivalentul unei revoluții coperniciene în istorie. Așa cum o declară încă din primele pagini, McMeekin pune capăt ”perspectivei Hitlero-centrice” în istoria celui de-al doilea război mondial. Reflex permanent al istoriei standard, această viziune face din lierul nazist german un astru central, unic și sinistru care impune o nouă mecanică a istoriei și e, în cele din urmă, stins de contrareacția ei.

Estul reintră, astfel, în istorie iar această recuperare face din al doilea război mondial o dramă încă mai vastă

Singurătatea demiurgică care făcea din Hitler unicul generator responsabil de catastrofă era de multă vreme o teză istorică neobișnuită. Acum, odată cu reinterpretarea propusă de McMeekin, ea trece între imaginile pasagere și insuficiente ale istoriei. Cu alte cuvinte, devine ea însăși istorie. Tot ce știam pînă acum despre orginile și consecinețele celui de-al doilea război mondial rămîne în picioare. Mcmeekin nu e un revizionist pus pe negație resentimentară ci un descoperitor al universului apocaliptic al războiului în coordonatele lui complete. Cartea lui McMeekin decoperă o geografie istorică în care războiul din manualele standard e o imagine parțială, o experiență care nu corespunde cu realitatea trăită de spațiul enorm ce începe la Viena și se termină la Beijing. Estul reintră, astfel, în istorie iar această recuperare face din al doilea război mondial o dramă încă mai vastă și un izvor de consecințe în continuare activ. Războiul descoperit de McMeekin e diferit fără să fie altul. Dacă pierde ceva, atunci drama istorică descrisă în ”Stalin’s War” se curăță de reziduuri legendare și constrîngeri propagandistice.

Sean McMeekin

Primul lucru pe care McMeekin îl stabilește sau, de fapt, îl restabilește e definiția completă a războiului. Obișnuința repetitivă a versiunii stndard spune că războiul a fost un conflict mondial declanșat pe 1 septembrie 1939 și încheiat prin capitulăriule germană și japoneză, în mai și septembrie 1945. Această definiție e exactă pentru segementiul pe care îl cuprinde dar - observă McMeekin - conflictul e un ciclu mai larg de acte diplomatico-politice și fronturi miliatre care începe încă din 1931, cînd Japonia ocupă Manciuria. De aici, încolo, argumentația lui Mcmeekin urmărește rețeaua extrem de complexă a mutărilor vizibile și secrete, cunoscute sau uitate care dau istoria anilor 1931-1945, îmntr-un conflict cu adevărat global pe care îl numim al doilea război mondial - uitîndu-i adesea întinderea și articulațiile.

”Stalin’s War”, cartea în care istoricul american Sean McMeekin reface istoria celui de-al doilea război mondial dintr-o perspectivă întregită, pornește cu o sumă de observații elementare. Toate lărgesc înțelesul războiului și în aceeași măsură aduc în prim plan figura extraordinară, voit obscurizată dar determinantă a lui I.V. Stalin, ca lider total (Vozhd) al Statului Cumunist Imperial Sovietic și regizor demonic al istoriei. Figura lui Stalin își regăsește dimenisunile monumental- tragice și lasă în urmă caricatura sentimentală a severului dar dreptului Uncle Joe, zugrăvit de propaganda occidentală a anilor 1940-50.