Bărci și sobe din fontă... Ce mai cumpără Agenția Rezerve Materiale de la începutul războiului din Ucraina

Instituția intenționează să cumpere acum 67 de plite din fontă pentru încălzirea încăperilor, nouă piloni din beton armat pentru linii de transportare a energiei electrice de tensiune înaltă, 20 de bărci cu vâsle și motor, 20 de tone de conserve din carne înăbușită. Valoarea contractelor de achiziție atinge suma de 7,5 milioane de lei.

Agenţia nu indică în descrierea bunurilor achiziționate destinația acestora. Solicitată de Europa Liberă să explice în ce scop și cât de frecvent sunt cumpărate niște bunuri sau altele, instituția a răspuns că „această informație este clasificată ca secret de stat”. Serviciul de presă al instituției a comunicat, totodată, că rezervele de stat se completează anual și a sugerat că o mare parte dintre licitații „s-au desfășurat în contextul amenințărilor regionale”.

Marin Lisî, directorul agenției, a spus Europei Libere că, după începutul războiului din Ucraina și a afluxului de refugiați în R. Moldova, agenția a acordat un ajutor consistent pentru crearea centrelor provizorii pentru refugiați din punctele de trecere a frontierei Palanca și Otaci. În plus, potrivit spuselor sale, „a fost acordat ajutor și părții ucrainene”.

Directorul nu a oferit amănunte despre acest ajutor, însă la începutul lunii octombrie R. Moldova a trimis în Ucraina 17 camioane cu ajutoare umanitare în valoare de 21 milioane de lei, inclusiv corturi, paturi, saltele, încălzitoare pentru corturi, saci de dormit, produse de igienă, măști medicinale și produse alimentare. MAI anunțase atunci că, anterior, în Ucraina au fost trimise alte 22 de camioane cu încărcătură umanitară.

Ce a mai achiziționat agenţia?

Agenția Rezerve Materiale achiziționează tot ce este necesar prin intermediul unor tendere separate. Datele despre acestea sunt deschise și pot fi găsite în sistemul electronic MTender. În cazul unor contracte de achiziții publice, câștigătorii au fost deja anunțați. Altele sunt în stadiul evaluărilor.

• 1 .000 de perne, 1.000 de saltele din vată antialergică, cu huse din bumbac, 2.500 de pături, 1.500 paturi (pliante și din metal). Un contract în valoare de aproape 5 milioane de lei.
• 100.000 kg de zahăr, în valoare de 2,1 milioane lei.
• Benzină și motorină (615.000 litri) de 16 milioane de lei.
• 4 generatoare de energie simple, 4 generatoare electrice pe remorcă cu turn de iluminare și 10 generatoare de oxigen, în valoare de circa 1,5 milioane de lei.
• Conserve din carne înăbușită (21.000 kg) conserve de pește (20.000 kg), orez (125.000 kg), hrișcă (74.000 kg). Valoarea totală a contractelor – 9,1 milioane de lei.
• Cărbuni (3.155 de tone) în valoare de 29,5 milioane de lei.
• Bărci (20) și motoare pentru ele (12), pentru o sumă de 3,7 milioane de lei.

Rezerve pentru două luni

Directorul agenției a mai spus că, în cazul unei „situații complicate”, rezervele sunt suficiente pentru două milioane de cetățeni pentru o durată de două luni. El a adăugat că informațiile despre capacitățile de păstrare sunt clasificate.

„Depozitele agenției nu sunt situate într-un singur loc, ci în regiuni diferite ale țării. Nu vă pot spune nimic despre capacitățile de depozitare, dar voi menționa că, pentru prima dată pe parcursul a mai multor ani, rezervele de cărbuni sunt completate la 100%, cele de păcură – în proporție de 80%, iar de grâu – de 94 la sută”, a specificat directorul. Potrivit lui, în acest an guvernul a decis să majoreze rezervele de grâu cu 113% .

În luna august, Agenția Rezerve Materiale a anunțat un tender pentru achiziția a 42 000 de tone de grâu alimentar, însă licitația a eșuat. Licitația repetată, desfășurată în septembrie, la fel, nu s-a soldat cu succes, în lipsă de ofertanți.

Necesitatea de a majora la maximum rezervele de grâu a fost alimentată, cel mai probabil, de îngrijorările autorităților că R. Moldova, aflată în vecinătatea Ucrainei, ar putea suferi din cauza crizei alimentare declanșate după invazia Rusiei în Ucraina. Cele două state au fost, până la începutul războiului, cele mai mari producătoare și exportatoare de cereale din lume. Multe țări, în special din Africa de Nord, sunt dependente de grâul acestora, relativ mai ieftin.