Cetățeana ucraineană în vârstă de 44 de ani a crezut că va fi transferată la închisoare pentru a ispăși pedeapsa de nouă ani primită în februarie pentru ceea ce ea a numit o acuzație „complet inventată” de spionaj în favoarea Kievului.
„Literalmente cu doar o oră înainte de a ajunge la graniță, am fost anunțați că suntem duși în Ucraina în cadrul unui schimb”, a declarat Zaharenko pentru Serviciul Belarus al Europei Libere. „Eram în stare de șoc, iar mâinile îmi tremurau atât de tare încât mi-am vărsat apa. Eram aproape isterică și am crezut că este un fel de vis.”
Zaharenko a fost unul dintre cei cinci ucraineni condamnați în Belarus, incluși într-un schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia. Alți cinci ucraineni au fost eliberați din Rusia.
Când au ajuns la punctul de schimb de la frontieră, își amintește Zaharenko, trei soldați ruși și un preot îi așteptau în scaune cu rotile. Ucrainenilor li s-a spus că scaunele cu rotile trebuie să fie returnate părții ucrainene. Așa că eliberații și-au încărcat puținele lucruri pe ele și le-au împins peste graniță. Un elicopter care îi aștepta i-a dus la Kiev.
„A fost ca într-un film de acțiune”, a spus ea.
Singura ei dorință în acel moment, își amintește ea, era să își sune mama și să îi spună că este acasă.
„Încă nu îmi revenisem complet”, a spus Zaharenko. „Încă era ca într-un vis. Eram în oraș și erau atât de mulți oameni și mașini. Eram confuză și nu știam ce să fac cu mâinile. Ar trebui să le țin la spate, așa cum trebuia să fac în închisoare? Sau să le bag în buzunare?”
Potrivit organizației Viasna, observatorul belarus independent al drepturilor omului, cel puțin încă 10 cetățeni ucraineni rămân în arest în Belarus, acuzați de spionaj.
O fotografie nedatată a Nataliei Zaharenko de dinaintea invaziei Rusiei din 2022 în Ucraina.
În plus, la sfârșitul anului 2023, doi ucraineni erau printre cele șase persoane reținute pentru că ar fi „pregătit atacuri teroriste” potrivit mass-media de stat din Belarus, a mai raportat Viasna. În aprilie 2024, alți trei cetățeni ucraineni ar fi fost reținuți în două cazuri fără legătură între ele. Soarta acestor cinci ucraineni este necunoscută.
„Se presupune că toate aceste persoane sunt ținute în arest”, a raportat Viasna.
Sub conducerea liderului autoritar Aleksandr Lukașenko, Belarus a fost un aliat-cheie în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, deși nu a contribuit cu forțe, servind în schimb drept bază pentru forțele ruse și permițând Rusiei să folosească teritoriul său pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei.
„Nu-mi venise încă rândul”
Înaintea invaziei rusești la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, Zaharenko călătorea frecvent între Belarus și Ucraina, folosind camioneta sa pentru a transporta bunuri pe care le vindea la tarabe.
În 2022 și 2023, ea a continuat să meargă regulat din Cernihiv din nordul Ucrainei, unde locuia, la Mozîr, un oraș din sud-estul Belarusului.
Frontiera dintre Ucraina și Belarus a fost închisă după invazie, iar drumul ei devenise mult mai lung, ocolind prin Polonia. Transporta nu doar marfă, ci și oameni, documente, medicamente și multe altele. Spune că îi ducea frecvent pe belaruși să își viziteze rudele din Ucraina. Timp de mai bine de un an, spune ea, a călătorit fără să atragă atenția autorităților din Belarus.
Însă în iulie 2023, ea a dispărut - pentru cei de acasă - în timp ce se afla în Mozîr.
„Călătoream și nimeni nu mă deranja”, își amintește antreprenoarea. „Nu-mi venise încă rândul. Apoi, cum se spune, mi-a venit. Am fost reținută când eram în Mozîr deja de 10 zile.”
Ea califică acuzațiile de spionaj drept „complet absurde, total inventate”. Cu toate acestea, după un proces cu ușile închise în februarie, judecătorul Anatol Sotnikau, de la Tribunalul Regional Homel, a declarat-o vinovată și a condamnat-o la nouă ani de închisoare.
„A fost un proces cu ușile închise, bineînțeles”, a declarat Zaharenko, „astfel încât nimeni să nu poată participa, nimeni să nu poată auzi ce s-a întâmplat acolo și să-și dea seama că nu a existat nici o dovadă."
Zaharenko a reușit să angajeze un avocat, dar cu mare greutate. Majoritatea avocaților pe care i-a abordat au refuzat să se ocupe de un caz de spionaj.
Natalia Zaharenko semnează un steag ucrainean la o ceremonie de întoarcere acasă, Kiev, dimineața zilei de 29 iunie.
De fiecare dată când era transportată între celula sa și sala de judecată, trebuia să se prezinte în fața ofițerilor cu numele său complet și acuzația care i se aducea.
„Trebuia să adaug „înclinată spre activități extremiste și alte activități distructive”, a spus ea.
În arest preventiv, ea a întâlnit mulți alți deținuți care se confruntau cu acuzații cu tentă politică.
Un deținut, își amintește ea, a fost condamnat la un an de închisoare pentru că a desenat un graffiti conținând o insultă antirusească. Altul a primit 30 de luni pentru un comentariu „din trei cuvinte” pe rețelele de socializare. Al treilea, a spus ea, a fost condamnat la 18 luni pentru că a pus un „like” unei postări pe social media.
„Nici nu știu ce să spun”, a adăugat ea. „Sunt încă în stare de șoc”.
Zaharenko a declarat că auzise despre represiunea în masă a disidenței în Belarus de la represiunea împotriva protestelor pro-democrație care au izbucnit în august 2020, după ce Lukașenko a primit al șaselea mandat prezidențial în urma unor alegeri pe care milioane de belaruși le consideră furate. Dar totuși a fost surprinsă.
„Cum se zice în Belarus? Dacă nu ai fost în închisoare, nu ești belarus”, a spus ea. „Este pur și simplu îngrozitor pentru ce sunt închiși oamenii acolo”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te