După controversatele alegerile prezidențiale din 2020, câștigate de liderul autoritar Alexandr Lukașenka și valul de represiune pornit de autorități împotriva mediilor independente și a organizațiilor societății civile, mulți jurnaliști belaruși au plecat în exil sau au fost forțați să plece din țară.
Acum, atât acești jurnaliști, cât și Asociația Jurnaliștilor din Belarus (BAZh) vorbesc despre problemele cu care se confruntă, de la faptul că guvernul belarus a desemnat presa critică drept „extremistă” până la concurența sporită pentru granturi și tendința unor donatori internaționali de a confunda organizațiile media belaruse din exil cu cele rusești.
Treizeci la sută din cei 108 belaruși și ruși expatriați, chestionați de ONG-ul britanic „Jurnaliști pentru Justiție”, care urmărește atacurile împotriva ziariștilor, au declarat că au abandonat jurnalismul după ce au ajuns în străinătate, a informat organizația în noiembrie 2023.
„Cea mai mare problemă este că nu mai putem exista ca organizații media, ca afaceri”, a spus Fiodar Pauliucenka, redactorul șef al portalului independent de știri din Belarus Reform.by, pentru Current Time.
„În Belarus, puteam câștiga bani din publicitate, puteam exista prin publicitate. Acum, multe instituții media din Belarus au fost declarate extremiste”.
Eticheta de „extremist” seacă sursele de finanțare
Aproape că nu mai există instituții media independente în Belarus, țară care ocupă locul 157 din 180 de țări în clasamentul libertății presei realizat anual de organizația internațională Reporteri fără Frontiere.
Statul cataloghează frecvent drept „extremiste” organizații media, grupări pentru apărarea drepturilor civile sau indivizi care continuă să critice alegerile prezidențiale din august 2020, câștigate cu un rezultat zdrobitor de Alexandr Lukașenka, în pofida nenumăratelor dovezi de fraudă.
În acest moment, pe lista „extremiștilor” din Belarus se află aproximativ 3.400 de persoane și organizații, între care rețeaua de televiziune Current Time și redacția pentru Belarus a companiei Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL).
În Belarus, orice publicitate dată unei organizații aflată pe lista „extremiștilor”, un abonament la o astfel de publicație sau cooperarea cu o astfel de organizație media pot atrage cu sine amenzi sau chiar condamnări la închisoare.
Organizația internațională Freedom House, într-un raport din 2023, remarca faptul că mulți belaruși folosesc rețele private virtuale (VPN) pentru a accesa site-uri interzise sau se duc pe conturile sociale sau de mesagerie ale instituțiilor media.
Acest context descurajează agențiile de publicitate, remarcă și Pavel Sviardlou, redactor șef la Euroradio, post de radio bazat acum la Varșovia, în Polonia.
„Odată intrat pe lista de extremiști, orice plan de afaceri se evaporă”, spune Sviardlou. „Nici un agent de publicitate [belarus] nu își va risca afacerea de dragul nostru sau pentru a susține mass-media independentă. E greu să mai faci bani când oamenii sunt condamnați la cinci ani închisoare numai pentru o donație de 20 de dolari”.
Extremiștii tăi + extremiștii mei = extremiștii noștri
Pe 30 ianuarie, fotoreporterul belarus Aliaksandr Zianku a fost condamnat la trei ani închisoare pentru colaborare cu un site web considerat „extremist”.
Iar lista belarusă a „extremiștilor” din media s-ar putea extinde rapid. Pe 6 februarie, ambasadorul belarus la Moscova, Dmitri Kruti a declarat că țara sa și Rusia lucrează la fuzionarea listelor lor de „extremiști”, ca parte a unei uniuni politice, a relatat redacția pentru Belarus a RFE/RL.
Dacă planul se concretizează, o astfel de listă combinată ar putea însemna că gigantul rețelelor sociale Meta, cu sediul în SUA, care deține Facebook, WhatsApp și Instagram și care este deja etichetat drept „extremist” în Rusia, s-ar putea confrunta cu restricții și în Belarus. Cu implicații încă neclare pentru utilizatori, spune pentru RFE/RL Aleh Aheiev, un avocat al Asociației Jurnaliștilor din Belarus, organizație neguvernamentală aflată ea însăși pe lista „extremiștilor”.
Lupta pentru granturi
Cum clasificarea „extremist” privează media independentă de venituri din publicitate, organizațiile de acest fel din Belarus și Rusia, dar și unele din Ucraina, se „bat” pe granturile guvernelor străine, ale societății civile și donatorilor care sprijină dezvoltarea presei.
Războiul din Ucraina, provocat de invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, a complicat și mai mult situația, spune vicepreședintele Asociației Jurnaliștilor din Belarus, Baris Harețki.
Jurnaliștii independenți din Belarus care au plecat în străinătate din 2020 - în primul rând în Lituania și Polonia vecine - se confruntă acum cu concurența din partea jurnaliștilor ucraineni și ruși care au fugit de război sau, în cazul Rusiei, care s-au expatriat din cauza suprimării aproape totale a libertății de expresie la ei în țară.
Într-un articol publicat pe pagina de web a Asociației Jurnaliștilor, Harețki scrie că această concurență acerbă este exacerbată și de faptul că „unii” donatori confundă organizațiile media belaruse din exil cu cele rusești, precum și de impactul lor potențial în rândul publicului de acasă.
Guvernele din țările Uniunii Europene le-au oferit jurnaliștilor belaruși exilați proceduri simplificate de obținere a vizelor, spațiu gratuit pentru birouri și alte beneficii, dar Harețki susține că unele publicații mici din Belarus nu vor supraviețui financiar. Multe ar fi pe punctul de a se închide, mai scrie el, fără a intra în detalii.
„Este crucial să rămânem în contact cu publicul de acasă”, mai spune Harețki, „ ca să combatem propaganda rusă, dar și pe cea a autorităților belaruse”.
Pe 24 ianuarie, Lukașenka și președintele rus Vladimir Putin au semnat un acord privind crearea unei organizații media care să fie folosită în „războiul informațional cu Occidentul”.
Ministrul rus pentru Dezvoltare Digitală, Comunicații și Mass Media, Maksut Șadaiev, a declarat că holdingul ar urma să includă două ziare săptămânale, o revistă săptămânală și un canal TV.
La o reuniune, în noiembrie 2023, jurnaliștii independenți din Belarus au cerut guvernelor europene și organizațiilor internaționale să folosească „algoritmii de pe internet pentru a se face o distincție între conținutul propagandistic ruso-belarus și cel creat de mass-media independentă de bună credință”.
În același spirit, Vera Jourova, una din vicepreședinții Comisiei Europene (executivul UE), a declarat într-un interviu cu Financial Times din 7 ianuarie că le-a cerut companiilor Google și Meta să facă mai mult pentru a promova mass-media independentă din Belarus. Potrivit ei, răspunsul primit a fost neconcludent.
Planuri de viitor, în pofida piedicilor
Redacțiile Euroradio și Reform.by spun că vor să lanseze noi proiecte, chiar dacă trebuie să facă economii.
Abonamentele și donațiile de la belarușii expatriați și companiile belaruse din străinătate – în special de IT – asigură o „finanțare parțială”, spune Pauliucenka, de la Reform.by.
În decembrie 2023, cititorii Reform.by au donat în numai câteva zile 17.000 de euro pentru site, asta după ce Pauliucenka anunțase că redacția mai are bani pentru maximum două luni.
Lumea din afară ar trebui să fie interesată de supraviețuirea acestor organizații media, spun jurnaliștii.
„Astăzi, presa nu mai este numai o afacere, este o chemare, o misiune: să oferim publicului din Belarus informații libere și relevante”, spune Baris Harețki, vicepreședintele Asociației Jurnaliștilor din Belarus.
(După relatarea originală semnată de Raman Vasiukovici pentru Current Time)
