Campanie pentru susținerea psihologică a bolnavilor de COVID-19

Potrivit The Gardian, un grup de oameni de știință, bazându-se pe date din Statele Unite, estima că aproape fiecare al cincilea pacient care a avut coronavirus a dezvoltat ulterior o tulburare psihică, mai expuși fiind oamenii cu venituri scăzute.

Campanie pentru susținerea psihologică a bolnavilor de COVID-19

În R. Moldova nu există astfel de estimări, dar de la demararea pandemiei, mai mulți psihologi, înțelegând că avalanșa de emoții negative trebuie controlată, s-au oferit să acorde gratuit suport celor care au nevoie. Iar zilele trecute Ministerul Sănătății anunța o campanie dedicată celor care au făcut forme grave și au fost spitalizați. Dar ce presupune această inițiativă și de ce trebuie ajutați pacienții cu Covid să revină la ritmul obișnuit de viață?

Toți cei care sunt infectați de coronavirus trec, într-o formă sau alta, printr-o frică sau o nesiguranță legată de evoluția de mai departe a infecției. Deja în funcție de felul în care reacționează psiho-emoțional li se pot acutiza anumite stări și chiar patologii preexistente, afirmă medicul reabitolog Alisa Tăbârță, doctor în științe medicale la USMF „Nicolae Testemițanu”. Ea este implicată în campania demarată de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din R. Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.

Se prezumă că cei care fac o formă ușoară și se tratează acasă au parte de mai puține emoții negative, dar pot exista și excepții de la regulă, mai susține Alisa Tăbârță.

„Pentru că este o situație nouă pentru medicină în genere, dar și pentru toate persoanele, pacientul nu prea este încrezut că medicina îl poate ajuta. Pe de altă parte, persoanele care sunt spitalizate pe o perioadă nedeterminată de timp sunt izolate, deci nu știu pe cât timp sunt în primul rând internate. Sigur că luând în considerație patologia infecțioasă nu pot fi vizitați de către rude sau este o situație și mai gravă atunci când pacientul este alături, într-un salon cu o persoană foarte gravă, într-o situație limită și aceasta îi demoralizează foarte mult pe pacienți. Noi cunoaștem consecințele post-Covid doar pe cele precoce, cele tardive vor apărea încă în timp”.

Familia și prietenii îi pot ajuta pe apropiații lor contaminați, observându-le comportamentul, mai spune Alisa Tăbârță. Ar trebui să-i pună în gardă situațiile neobișnuite, când rudele sunt prea iritate, exteriorizate sau dimpotrivă când sunt prea închise în sine. La externarea din spital, acestor persoane li se recomandă exerciții sau activități fizice ușoare, cu creșterea efortului în timp. Nicidecum nu trebuie să se admită ca ele să se simtă inutile.

Secretarul Asociației psihiatrilor, asistentul universitar Andrei Eșanu, un alt medic implicat în campania Ministerului Sănătății, spune că în această perioadă se atestă un paradox: pe de o parte, a crescut numărul persoanelor afectate de anxietate, depresie și stresul post-traumatic, precum și severitatea acestor tulburări mintale. Prin astfel de afecțiuni trec inclusiv angajați ai sistemului medical. Pe de altă parte, întrucât în societate în continuare sunt stigmatizați cei care fac Covid, dar și cei care au problemele de sănătate mintală, oamenii se tem să apeleze la specialiști de teama de a nu fi considerați „nebuni”.

Recomandarea Asociației europene a psihiatrilor e că păstrând distanța socială să creștem apropierea emoțională, mai spune Andrei Eșanu. Accesul la tehnologii permite oamenilor să fie mai legați de persoanele dragi, iar cel mai la îndemână exercițiu este ascultarea, care permite ca cel care trece prin dificultăți să-și spună îngrijorările. În unele situații însă este necesar să se apeleze la specialist, este recomandarea medicului psihiatru.

„Atunci când persoana nu reușește să se descurce de sine stătător sau nu este suficient nici acel suport pe care-l primește de la persoanele dragi, de la familie, prieteni, colegi să nu-i fie frică să se adreseze la specialiști din domeniul sănătății mintale. Pentru aceasta acum avem centre comunitare de sănătate mintală care oferă suport inclusiv online, prin telefon și sunt prezente în toate raioanele din țară. De aceea să scădem un pic din stigmatizare, din acea frică sau față de problema sănătății mintale și să avem curajul să ne adresăm la specialist atunci când nu ne descurcăm”.

Întrucât experiența de infectare cu Covid seamănă cu o ruletă rusească, li se recomandă tuturor să fie gata de orice rol, mai ales că pe timp de pandemie nu prea există multă marjă de manevră. Vrând, nevrând, apropierea virtuală e mai bună decât izolare totală.