Pacienții și medicii avertizează că această presiune agravează tragedia provocată de creșterea numărului de decese cauzate de cancerul de sân în această țară și în întreaga lume și face ca femeile recent afectate să fie deosebit de vulnerabile într-un sistem care ar trebui să se preocupe să nu lase nici un pacient în urmă.
Actrița Vesna Petrușevska a devenit imaginea publică a crizei din fosta republică iugoslavă în octombrie, în timpul „Lunii conștientizării cancerului de sân”, când a postat o fotografie cu cicatricea mastectomiei sale alături de imagini pline de farmec din trecutul său, pentru a încuraja femeile să meargă la control.
Actrița Vesna Petrușevska pe afișul unei piese de teatru într-o imagine de arhivă din 2013.
„Tuturor ne place să vedem mâncare gustoasă și vieți frumoase pe rețelele de socializare”, a declarat ea pentru redacția balcanică a Europei Libere. „Dar aceasta este viața fără filtru. Povestea este crudă și nu există suficientă conștientizare cu privire la această problemă în rândul publicului.”
Actrița a recunoscut că „traseul” ei de tratament - a găsit un chirurg prin intermediul unei cunoștințe și a ocolit sistemul public de sănătate pentru o a doua operație - este inaccesibil pentru multe alte femei din această țară de aproximativ 2 milioane de locuitori.
„Birocrația de la ghișee ucide”, a declarat Petrușevska, adăugând că simpatizează profund cu femeile care nu își pot permite asistență medicală privată.
„Mai repede primesc o viză pentru America”
Cancerul de sân a fost principala cauză a deceselor cauzate de cancer în ultimii 13 ani în Macedonia de Nord, unde costul unei mamografii și al unui examen complet la o clinică privată depășește salariul mediu lunar de aproximativ 730 de dolari. Tratamentul escaladează rapid de aici. La cel mai mare spital privat din Skopje, o mastectomie costă între 1.700 și 4.000 de dolari, în funcție de factori precum durata spitalizării. O scanare PET-CT costă aproximativ 2.700 de dolari. Screening-urile de bază costă în jur de 100 de dolari fiecare, dar obținerea unei programări durează de obicei luni de zile.
„Aș putea obține o viză pentru America mai repede decât o programare pentru o mamografie și o ecografie la un spital public”, a declarat pentru Europa Liberă o femeie care a preferat să rămână anonimă. „Pe de altă parte, o consultație privată completă costă mai mult decât salariul meu lunar”.
În ultimii doi ani, femeile macedonene au murit de cancer la sân în proporție de aproape una pe zi, iar numărul cazurilor noi crește rapid. Ca în cazul multor tipuri de cancer, depistarea precoce salvează vieți și reduce costul tratamentului.
„Femeile ajung la noi prea târziu”
Lipsa oncologilor și radiologilor, pe fondul unei crize a emigrației care durează de zeci de ani în regiune, complică și mai mult problemele. Dr. Igor Stojkovski este directorul Clinicii Oncologice din Skopje, care tratează pacienți cu cancer din întreaga țară. La clinica sa, numai opt specialiști în cancerul de sân tratează anual un număr impresionant de 4 700 de paciente.
Incidența crește odată cu îmbătrânirea populației și cu schimbarea stilului de viață și a obiceiurilor, spune Stojkovski, iar depistarea precoce se bazează foarte mult pe o combinație de autoexamene, medici de familie și asistență medicală secundară.
„În momentul în care ajung la Clinica Oncologică”, a spus el, pacientele sunt [frecvent] într-un stadiu avansat al bolii.”
În 2015, Ministerul Sănătății din Macedonia de Nord a introdus un program de screening digitalizat pentru depistarea precoce a cancerului de sân, destinat femeilor cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, dar încă nu furnizează informații cu privire la timpii de așteptare. În urmă cu un an, autoritățile au lansat un nou sistem „Programarea mea” pentru a simplifica trimiterile, dar medicii care trimit pacienți spun că nu prea funcționează.
Protest împotriva neregulilor din sistemul medical nord-macedonean, Skopje, septembrie 2023.
Elizabeta Ristovska, o femeie în vârstă de 42 de ani din Skopje, a declarat că a luat trei împrumuturi în ultimii trei ani pentru a acoperi diagnosticul și tratamentul cancerului la sân.
„În zilele în care te lupți să supraviețuiești, nu există programări disponibile pentru scanări CT sau RMN și așteptăm luni de zile pentru o scanare PET”. Ea a așteptat patru luni pentru o scanare osoasă.
Medicii spun că opțiunile de programare rămân complicate și lipsite de transparență, zădărnicind analize care ar putea salva viețile multor femei care nu au putut beneficia de nici una dintre cele 11.676 de ecografii sau 6.693 de mamografii efectuate până acum în acest an.
„Situația ne epuizează”, a declarat Dr. Iva Zdravevska-Pandelieva, o specialistă în îngrijirea familiei din Ilinden, lângă Skopje. „Ecografia este o metodă de diagnostic de bază; dacă nu o avem, discuțiile despre autoexaminare și educație sunt inutile. Vezi modificări la nivelul sânului, dar nu poți ajuta pacienta.”
Ana Marjanovic, o supraviețuitoare a cancerului și avocată a pacienților la Hema-Onco, a declarat că reformele de screening ar putea fi mai ușoare pentru pacientele existente, dar sunt „încă foarte complicate pentru toți ceilalți”. Cel mai mare impact, a spus ea, este asupra pacientelor nou diagnosticate: „Autoritățile sanitare spun că programul de screening este mai simplu [acum], dar realitatea arată contrariul”.
Noroc cu grecii
Pentru multe femei, lupta împotriva cancerului devine o luptă împotriva sistemului însuși.
Bojanka Koseva Karakoleva, o contabilă pensionară în vârstă de 59 de ani din Gevgelija, în sud-estul țării, călătorește la Salonic, în Grecia, pentru RMN-uri și tomografii la o clinică privată. Ea a declarat pentru Europa Liberă că nu este doar mai aproape, ci și mai ieftin. Ea a spus că a plătit în jur de 150 de dolari pentru un RMN abdominal, adică aproximativ jumătate din cât ar fi costat acasă.
„Când celulele canceroase apar în mai multe locuri, nu poți aștepta două sau trei luni”, a spus ea.
Alarmele lansate de apărătorii pacientelor înseamnă prea puțin pentru femeile care așteaptă programări, fără să știe când - sau dacă - le vor primi vreodată.
„Lupta împotriva acestei boli ar trebui să fie reală - a spus Ristovska, femeia din Skopje care se îndatorează pentru a-și acoperi tratamentul - nu doar un eveniment public roz în octombrie, plin de promisiuni deșarte și zâmbete false.”
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te