Ala Soltan (46 de ani) a fost diagnosticată cu cancer mamar în 2018. I s-a extirpat sânul stâng, dar nimeni nu i-a spus că poate primi o exoproteză mamară. „De la Institutul Oncologic nu primești nicio informație. Pacientele din salon se întreabă: «Dar tu ai primit? Știi unde se dau?». Așa am ajuns să bat la ușa cabinetului 105 de la Oncologie. Peste șase luni de la intervenție, am primit o proteză”, povestește Ala.
Potrivit ei, fiecare pacientă beneficiază de o singură proteză pentru toată viața, însă cea pe care a primit-o gratuit de la stat nu a rezistat prea mult. „Peste șapte luni, a crăpat. Este lipicioasă, făcută din silicon. Această exoproteză trebuie să fie flexibilă și să fie de mărimea sânului. Dacă greutatea este mai mare sau mai mică, îți poate afecta coloana vertebrală”, explică femeia, care susține că a avut norocul să fie întrebată mărimea de care are nevoie, pentru că asta se întâmplă mai rar în cazul exoprotezelor mamare oferite de stat.
Ala mai spune că o astfel de proteză se vinde cu 2.360 de lei în anumite farmacii, dar, dacă prinzi o reducere, o poți lua cu 1.560 de lei.
„M-au sfătuit să umplu o punguță cu in și să o pun la sân”
Natalia Vîlcu-Bajurean a fost diagnosticată cu cancer mamar în 2019. Sânul i-a fost extirpat parțial, iar medicii i-au spus că pentru ea nu există proteză.
„M-au sfătuit să umplu o punguță cu semințe de in și să o pun acolo. Eu așa și umblam cu acel săculeț. Nu purtam rochii decoltate și mi se părea ceva normal, până când cineva mi-a zis că se poartă proteze și în cazuri ca al meu. Am primit una cadou și mai am un sutien pe care îl păstrez cu sfințenie. După chimioterapie, tu, pur și simplu, ești recunoscătoare că trăiești, apoi te gândești că ai nevoie de proteză”, își amintește Natalia.
Acum ea știe că proteza este importantă nu doar pentru aspectul fizic și încrederea de sine ale femeilor, dar și pentru sănătatea ei. „Doamnele care au avut o extirpare de sân nu pot și nu trebuie să umble fără proteze, pentru că cei doi sâni se balansează și mențin dreaptă coloana vertebrală. Atunci când purtăm o proteză nepotrivită sau nu purtăm deloc, greutatea corpului este disproporțională și ajungem la scolioză, la dureri de spate și la alte probleme”, precizează Natalia.
Institutul Oncologic, scos și apoi repus în schema de distribuire
În anul 2017, statul și-a asumat să asigure cu exoproteze mamare pacienții cu tumori maligne. Începând cu acest an, și pacienții cu tumori benigne pot beneficia de exoproteze mamare, în baza poliței medicale.
Potrivit unui răspuns oferit Europei Libere, Institutul Oncologic a distribuit, din februarie 2017 și până la finele anului 2021, 5.130 de exoproteze mamare pentru 4.970 de paciente cu cancer mamar (169 de femei au primit câte două, pentru că au avut mastectomie bilaterală).
De anul trecut și până acum, Institutul Oncologic nu a mai oferit, însă, nicio proteză de sân. Asta pentru că, din februarie 2022, Guvernul a adoptat un nou mecanism de compensare a dispozitivelor medicale din fondurile asigurării obligatorii.
Potrivit noului mecanism, pacienții care au nevoie de teste, lanțete pentru determinarea glicemiei, pungi colectoare pentru stome intestinale și urinare și de exoproteze mamare urmează să aleagă singuri din varietatea de produse compensate în orice farmacie contractată de Compania Națională de Asigurări în Medicină.
- Te-ar putea interesa și: Caravana de depistare a cancerului mamar repornește la drum
Dar mai întâi, trebuie să meargă la medicul de familie pentru a lua un bilet de trimitere, în care să fie indicat farmacia din care pot ridica dispozitivul.
Unii dintre medicii de familie cu care am vorbit ne-au mărturisit că nu știau că trebuie să cheme femeile care au făcut o mastectomie pentru a le da un astfel de bilet de trimitere. Alții ne-au spus că știau, dar că aveau paciente trecute de 65 de ani, care, în opinia lor, nu mai au nevoie de proteze.
În răspunsul pe care ni l-a oferit, Institutul Oncologic recunoaște că „acest proces a fost ineficient” și susține că a reluat din 2023 distribuirea exoprotezelor. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, deocamdată, întrucât abia în luna iunie a avut loc licitația pentru achiziția a 760 de exoproteze de diferite dimensiuni, în valoare totală de aproape 2 milioane de lei. Firma câștigătoare urmează să le livreze în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2023.
Nu cunoaștem numărul exact al pacientelor care au nevoie de proteze de sân. Institutul Oncologic a evitat să ne spună câte femei se află acum pe lista de așteptare. Știm doar că, anul trecut, au fost diagnosticate 1.307 tumori mamare maligne (dintre care 20 la bărbați), cu 184 mai multe decât în anul 2021. Totodată, anul trecut, 471 de oameni au decedat din cauza cancerului mamar, cu 13 mai puțini decât în 2021.
Donații oferite printr-o comunitate de supraviețuitoare
Pe lângă exoproteze mamare, femeile care au trecut sau trec prin cancer mamar au nevoie și de peruci și de lenjerie intimă, piese care sunt rar de găsit în R. Moldova chiar și contra cost. De 7 ani, comunitatea „Run Pink Moldova” aduce în țară astfel de obiecte din donații și organizează diverse evenimente.
„Am reușit până acum să oferim consultații gratuite pentru femei, să organizăm patru tabere de recuperare, expoziții de fotografii, sesiuni de informare, să aducem kituri post-operatorii. Am împărțit 49 de peruci, 28 de proteze mamare și am adunat peste 300 cosițe pentru peruci”, spune ambasadoarea comunității, Dorina Baltag, o învingătoare a cancerului de sânge.
La început, comunitatea aduna păr natural și confecționa peruci pentru femeile cu cancer, însă procesul era anevoios. După ce intrat în rețeaua europeană „Think Pink Europe”, comunitatea a fost invitată într-un proiect de o organizație din Germania.
„Primim de la ei donații, inclusiv peruci, proteze mamare, lenjerie intimă ajustată, costume de baie și accesorii pentru cap. Prima donație am primit-o în 2019, de care au beneficiat 20 de femei și a doua donație, în 2023 – pentru peste 30 de femei. Nu toate doamnele au nevoie de peruci. Cererea cea mai mare este la protezele mamare”, afirmă Dorina.
Comunitatea organizează și tabere de recuperare pentru femeile trecute prin cancer. Ultima ediție a avut loc în august. Ala Soltan și Natalia Vîlcu-Bajurean au fost printre cele 10 de participante.
„Până la tabără, eu gândeam că gata, viața mea s-a terminat, cu cine vor rămâne copiii, ce vor face rudele. Psihologic, ești la pământ. La tabără, am înțeles că există viață după cancer. Fetele ne-au învățat că trebuie să ne gândim la noi, nu numai la cei din jur, ne-au învățat cum să ne alimentăm corect, cum să facem sport, cum să curățăm creierul de negativismul”, povestește Ala.
„Am cunoscut oameni frumoși, tehnici de a mă cunoaște, de a-mi prelucra gândurile. Noi, cei trecuți prin cancer, permanent ne gândim la remisiune. Dorina ne întreba care sunt cuvintele cu care ni se asociază cancerul și la mine era cuvântul «moarte». Persoanele care nu lucrează cu psihologul trăiesc cu frica de moarte și merg cu frică la orice investigație. Doar după ce lucrezi cu un psiholog, tu te schimbi”, adaugă Natalia.
