Candidatul PAS la șefia capitalei, Lilian Carp: interzis în Rusia, membru al unui partid din România și coaliția cu PDM din trecut

La sfârșitul anului trecut, candidatul din partea PAS la șefia primăriei, Lilian Carp, a devenit și membru al Uniunii Salvați România (USR). Acesta este al treilea cel mai mare partid din Parlamentul României și este condus de Cătălin Drulă. Carp a menționat că legea permite să fie membru al unui partid în R. Moldova și, totodată, al unui partid din România.

În conferința din noiembrie 2022, în care a făcut anunțul că devine membru al USR, un partid de centru-dreapta, Carp a spus că „R. Moldova și România sunt două state și o singură țară”, iar astfel și-a dorit să întărească legăturile dintre ele. Carp mai consideră că apropierea dintre Moldova și România se va produce prin integrarea în UE.

Lilian Carp în vizită la primarul Municipiului București, Nicușor Dan, susținut inclusiv de USR, iulie 2023

Lilian Carp are 45 de ani și este la al treilea mandat de deputat în Parlamentul R. Moldova. Este unionist, opinie pe care și-a păstrat-o de-a lungul activității sale parlamentare. Este co-autor al unui proiect de lege privind „Declarația de Unire” a R. Moldova cu România din 2018, ulterior declarat nul.

A început să fie cunoscut pentru activitatea sa politică atunci când era în PL. În 2009-2014 a fost șef al Cabinetului primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. În perioada 2012-2014 a fost și membru al Consiliului de Administrare al Întreprinderii Municipale Apă Canal.

În 2014, Lilian Carp devine deputat pe lista Partidului Liberal. În Parlament, în 2015, alături de alți colegi liberali, a semnat proiectul hotărârii privind constituirea comisiei de anchetă care să stabilească legalitatea actelor de studii ale prim-ministrului de atunci, Chiril Gaburici. La o săptămână după ce presupusa diplomă falsă intrase în vizorul procurorilor, Gaburici pleca în demisie.

În 2016, tot alături de PL, a semnat un proiect privind constituirea unei comisii de anchetă pentru verificarea legalității declarațiilor cu caracter antistatal, xenofob și distructiv făcute la adresa R. Moldova, cât și a statelor vecine de către Igor Dodon, pe atunci proaspăt ales președinte. Proiectul n-a mai ajuns să fie votat în lectură finală.

Coaliția cu PDM și semnături alături de Candu, Sîrbu și Țuțu

În 2016, Lilian Carp, alături de mai mulți deputați din PDM, printre care Adrian Candu, Sergiu Sîrbu sau Constantin Țuțu, dar și deputați PL, care formaseră alianță cu democrații, a semnat un controversat proiect de lege privind modificarea Constituției, care ar fi dus la eliminarea imunității parlamentare.

Opoziția a criticat proiectul ajuns să fie votat în primă lectură, invocând creșterea dosarelor selective pe motive politice în acel an, precum și ingerința din justiție. Ulterior, proiectul respectiv a fost retras.

De asemenea, lui Carp i s-a reproșat în mai multe rânduri faptul că în 2015 a semnat pentru numirea lui Vladimir Plahotniuc în funcția de prim-ministru al R. Moldova. La rândul său, acesta a spus că a fost vorba de o decizie colectivă a partidului din care făcea parte și din care, mai apoi, a plecat.

În aprilie 2017, când a părăsit majoritatea parlamentară formată din democrați și liberali, Carp a invocat că alianța dintre cele două partide avea, de fapt, scopul ca PDM să lichideze PL. La timpul respectiv, Carp critica și Partidul Popular European, în frunte cu Iurie Leancă, precum și pe Igor Dodon, pentru că ar fi șantajabili, iar prin asta, comozi pentru democrați în frunte cu Plahotniuc.

Membru al Blocului ACUM și PAS

În 2019, Carp se alătură blocului ACUM, format din Platforma DA și PAS, o alianță politică declarată antioligarhică și pro-europeană. După alegerile parlamentare din acel an, ACUM ajungea în legislativ cu 26 de deputați.

În cadrul acelui mandat, Carp a participat la propunerea creării unei comisii parlamentare care să investigheze furtul miliardului din sistemul bancar, dar și la recunoașterea de către parlament a caracterului captiv al statului R. Moldova.

Ulterior, parte a partidului PAS, Lilian Carp a criticat, în mai multe rânduri, PSRM sau Partidul Șor, ajungându-se până la altercații sau plângeri la Poliție pentru denigrare.

Înainte de alegerile prezidențiale din 2020, împreună cu Iurie Reniță, Lilian Carp a prezentat imagini video din 2019, de la o întâlnire a lui Igor Dodon cu Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care apare și o sacoșă care ar fi fost plină cu bani. În acele videouri se poate observa cum lui Dodon îi este oferit un pachet negru, pe care nu-l ia, dar spune să fie transmis unei persoane pe nume Cornel, ca să „plătească salariile”. Imaginile au devenit virale și au dat denumirea generică acestui dosar penal - „kuliok”, adică pachet din limba rusă. Ulterior, autoritățile au pornit o cercetare în baza imaginilor respective.

Interzis în Rusia

În luna aprilie a acestui an, Lilian Carp a fost inclus pe lista cu oficiali din R. Moldova cărora le este interzis accesul în Rusia. Măsura a venit ca urmare a unor declarații „anti-ruse” de la Chișinău, potrivit Moscovei.

În opinia sa, el a fost inclus pe lista respectivă pentru că este unul dintre semnatarii legii prin care s-au introdus modificări la Codul Penal privind acțiunile de separatism. Liderii regiunii transnistrene, susținuți de Rusia, au criticat noile prevederi.

În calitatea sa de președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Carp a criticat Rusia pentru invaza la scară largă a Ucrainei.

„Am condamnat și voi condamna în continuare acțiunile de terorism pe care le face Federația Rusă pe teritoriul Ucrainei”, a spus Carp după ce a primit interdicția de a intra pe teritoriul Rusiei, numind regimul lui Putin un „regim criminal”.

Parlamentarul Lilian Carp este și autorul inițiativei de a interzice folosirea „panglicii Sfântului Gheorghe” și altor simboluri care ar promova agresiunea rusească în Ucraina.

Deputatul PAS Lilian Carp și președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, în vizită la Bucea, în Ucraina, 4 mai 2022

Interesele și veniturile declarate ale candidatului PAS la șefia capitalei

Carp este magistru în științe istorice și a făcut studii de doctorat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Și-a început activitatea ca profesor de istorie, iar din 2002 este lector universitar la Universitatea de Stat de Educația Fizică și Sport. În perioada 2013 - 2019 a fost președinte al Federației Moldovenești de Polo pe apă.

În 2021, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a fost sesizată cu privire la faptul că Lilian Carp ar fi admis încălcarea regimului juridic al incompatibilităților prin exercitarea simultană a funcției de deputat în Parlamentul R. Moldova și a celei de președinte al Federației de Polo pe apă.

Inspectorul de integritate a fost informat însă că pe durata activității sale la federația respectivă, Carp nu a fost remunerat, întrucât funcția sa ar fi una obștească și nu prevede profit financiar și salarizare. Respectiv, concluzia ANI a fost că Lilian Carp nu a încălcat regimul incompatibilităților.

În declarația sa de avere pentru anul trecut, Lilian Carp indică venituri de aproape 250.000 de lei pentru activitatea din Parlament, precum și aproape 80.000 de lei în calitate de profesor la Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport. În cadrul aceleiași instituții de învățământ a lucrat și soția sa, care pentru anul trecut a primit un salariu de peste 172.000 de lei.

Lilian Carp a mai beneficiat anul trecut de la parlament de aproximativ 250.000 de lei drept compensații și indemnizații pentru transport, tratamente și alte cheltuieli.

În declarația sa de avere, Carp mai indică trei conturi bancare pe care deține aproximativ 31.000 de lei. Soția sa declară un cont cu 36.000 de lei.

Din 2012, familia Carp deține un apartament de 90.3 m.p., pentru care ar fi achitat peste jumătate de milion de lei. Din 2021, Lilian Carp conduce un automobil marca Volkswagen, pentru procurarea căruia arată că a cheltuit 100.000 de lei.

De asemenea, el deține o cotă parte de 30% la Întreprinderea Mixtă ,,Jereasdava” S.R.L, cu sediul la Zamciogi, Strășeni, a cărei activitate se concentrează pe comerț angro cu carne.