Cardinalul Kurt Koch, născut în Elveţia, fost episcop de Basel, şi-a contramandat vizita oficială în Germania, după ce a dat un interviu săptămânalului ultranconservator elveţian, „Tagespost”, în care a comparat dezbaterile din cadrul asociaţiei Calea Sinodală (Synodaler Weg) cu perioda nazistă.
Your browser doesn’t support HTML5
Cardinalul Koch compară dezbaterea despre reforma bisericii catolice cu perioada nazistă
Calea Sinodală a fost înfiinţată în 2019 după dezvăluirile legate de abuzurile sexuale comise de clerici. Din această asociaţie fac parte credincioşi şi reprezentanţi ai clerului catolic.
Dialogul purtat în cadrul asociaţiei a fost lărgit în ultimii ani şi s-a concentrat şi asupra unor probleme spinoase cum ar fi ridicarea celibatului impus preoţilor romano-catolici, detabuizarea parteneriatului între persoane de acelaşi sex sau acordarea dreptului unor femei de a oficia slujbe religioase.
Lista revendicărilor „sinodale” a stârnit critici din partea unor cercuri conservatoare, dar nu numai clericale. Cardinalul Koch şi alţi clerici sunt de părere că reformele propuse de către membrii asociaţiei Calea Sinodală ar afecta tradiţiile bisericii şi ar distruge bazele creştinismului catolic, deschizând chiar porţile unei schisme.
Koch a mers şi mai departe în interviul din „Tagespost” comparând dezbaterile cu cele duse în cadrul organizaţiei protestante, pro-naziste Creştinii Germani (Deutsche Christen). Această organizaţie, inspirată din ideologia antisemită a naţional-socialismului, a pledat, între altele, pentru crearea unei biserici naţionale şi pentru renunţarea la Vechiul Testament, considerat a fi o scriere evreiască, opusă spiritului creştin.
Paralela între Calea Sinodală şi Creştinii Germani, sugerată de către cardinalul Koch, a fost respinsă atât de presa germană, cât şi de către preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici, Georg Bätzing.
Polemica ivită între reformişti şi tradiţionaliştii catolici nu este un fenomen recent. Un curent tradiţionalist, dogmatic, s-a impus mai ales în urma reformelor iniţiate în anii 1960 de către Papa Ioan al XXIII-lea şi Papa Paul al VI-lea. O aripă a tradiţionaliştilor s-a grupat în jurul arhiepiscopului ultraconservator şi antireformist Marcel Lefebvre care, în 1970, a înfiinţat aşa numita Frăţie a Sfântului Pius al X-lea. „Frăţia” disidentă a fost excomunicată, iar Papa Benedict al XVI-lea a anulat-o. În cadrul „Frăţiei” s-au grupat forţe clericale vehemente, opuse modernismului.
Nu au lipsit nici derapaje antisemite, precum cele ale episcopului britanic schismatic Richard Williamson. Între altele, Williamson a negat Holocaustul, ceea ce a determinat procuratura germană să-i deschidă un dosar penal pentru negaţionism .
Alţi tradiţionalişti care nu au fost excomunicaţi au continuat în ultimii ani să critice linia conciliantă a Vaticanului şi inclusiv pe suveranul pontif, Papa Francisc.
Coronarestricţiile impuse în 2020 au dat apă la moare şi celui mai vocal adversar al lui Francisc, arhiepiscopul Carlo Maria Viganò. Într-un apel cu tentă conspiraţionistă, lansat în 2020, Viganò susţinea că măsurile de combatere a epidemiei sunt o justificare pentru a pune bazele unei „tiranii tehnocrate a urii” cu scopul de a „anihila civilizaţia creştină” şi a impune un „guvern mondial”.
„În Germania își unesc forțele contestatarii măsurilor de combatere a coronavirusului”.
„Inspectorii Papei cercetează abuzurile sexuale ale unor clerici din Germania”.
În acelaşi stil, Viganò s-a pronunţat în martie şi asupra războiului din Ucraina. Într-o scrisoare deschisă afirma că Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO ar fi declanşat războiul din Ucraina şi ar demoniza Rusia.
„Statele Unite ale Americii și statele europene nu trebuie să marginalizeze Rusia, ci trebuie să creeze o alianță cu ea, nu numai pentru a restabili comerțul în beneficiul tuturor, ci și pentru a reconstrui o civilizație creștină care va fi singura capabilă de a salva lumea de monstrul globalist transuman și biotehnologic“, scria Viganó în scrisoarea citată, dată publicităţii şi într-o versiune scurtată, în limba română, răspândită pe canalul controversat, Telegram.
Nimeni nu știe cât timp va tolera Papa Francisc astfel de ieşiri, care se află într-o opoziţie flagrantă faţă de linia Vaticanului.