Cardul european de sănătate și funcționarea lui

Cardul European de Sănătate a fost creat ca un corolar al celuilalt sistem pan-european care este cadrul albastru de muncă (EU Blue Card). Cardul asigură persoanelor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, accesul gratuit sau la un cost redus la servicii medicale în cursul vizitelor temporare în străinătate, dacă acestea devin necesare pe durata vizitei.

Cardul european de sănătate

Cardul european de asigurări sociale de sănătate asigură tratamentele și procedurile acoperite în mod normal de asigurările de sănătate din țara vizitată, de aceea asigurările medicale private sunt în unele cazuri necesare.

Desigur, cardul nu acoperă costul serviciilor medicale în cazul vizitelor care au scopul de a obține îngrijiri medicale pentru o boală pe care persoana a avut-o înainte de a pleca în călătorie. La fel, cardul nu acoperă cheltuielile efectuate cu furnizorii de servicii medicale din sectorul privat. Funcționarea diferă, de altfel, de la o țară la alta. Astfel, în Spania bolnavul posesor al unui asemenea card trebuie să avanseze banii pentru serviciile solicitate, bani care îi sunt apoi rambursați.

În Romania, pentru a putea primi un card european de asigurări sănătate, persoana trebuie să fi fost asigurată continuu timp de minim 5 ani. Cardul este emis doar de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate a României. Cetățenii trebuie avertizați împotriva companiilor care pretind că pot obține acest card contra cost.

În unele țări occidentale cardul este, de altfel, pur electronic și datele lui - incorporate în cartea de identitate digitală.

Sistemul este astfel foarte greu, chiar dacă nu imposibil de fraudat.

În 2015, Huffington Post a anchetat și a scris că în Marea Britanie, în cinci ani se înregistraseră doar nouă cazuri de fraudă, cu un cost cumulat de doar 700 de lire sterline, iar nu milioane, cum afirma guvernul de atunci.

„Lucrătorii detașați", aşa cum sunt ei definiţi de o directivă UE, vin din nenumărate domenii: şoferi, zidari, instalatori, bone, și sunt teoretic recrutaţi de firme din Vest pe o perioadă limitată. Adevărul este însă că sistemul acesta al muncitorilor detașați, care le permite să lucreze în vestul UE scăpând de toate regulile sociale locale a derapat total. Principiul nu părea rău inițial, însă a dus la fraude masive și la neplata serviciilor sociale și a asigurărilor medicale, sau a serviciilor medicale primite, precum și la prăbușirea nivelului de trai al multor muncitori și lucrători din servicii vestici. Care îl dușmănesc acum pe Dorel din România și și Moldova și votează Frontul Național sau extrema stângă anti-europeană.

***

Spitalele publice din R. Moldova oferă asistență medicală gratuită pacienților suspectați că s-au infectat cu noul coronavirus indiferent dacă au sau nu polița obligatorie de asigurare medicală, adică dacă contribuie la fondul medical din care sunt finanțate spitalele. Această măsură excepțională e justificată întrucât deocamdată cazurile confirmate şi cele suspectate sunt importate din alte state afectate, a sugerat Ministra Sănătăţii Viorica Dumbrăveanu:

Dicționar european, card de sănătate în Moldova

„Spitalizarea care se realizează, nu întreabă domnul director dacă este asigurată medical sau dacă nu este pentru că de regulă este vorba despre persoane care nu sunt asigurate medical pe teritoriul R. Moldova. Asistenţa medicală este gratuită şi testele sunt făcute în mod gratuit.”

Autorităţile din sănătate se așteaptă la un flux mai mare de pacienţi în perioada imediat următoare, dar deocamdată mai puţin se discută dacă bugetele spitalelor puse la încercare de noua pandemie vor putea face faţă.

Spitalele publice sunt finanţate din fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) cu care închei anual contracte. Bugetele se calculează în baza mai multor criterii, cum ar fi serviciile prestate, necesităţi şi numărul de paturi explică jurnalista Elena Cioina de la portalul sănătate.info:

„De regulă la noi, contractele care se încheie, cel puţin în ultimii ani, se încheie la volumul necesităţilor de anul trecut. După care, după revizuirea bugetului în iulie, se fac modificări inclusiv în legea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi se mai dau bani.”

Cu siguranţă cheltuielile spitalelor sunt şi vor fi în creştere odată cu răspândirea cazurilor de coronavirus, iar CNAM va fi obligată să ofere finanţări suplimentare spitalelor, spune Elena Cioina:

„Deocamdată nu ştim câţi bani le trebuie pentru că nu au fost prezentate nici un fel de estimări din partea lor. Nici autorităţile nu tare se grăbesc să ne spună dacă alocă sau nu ceva suplimentar şi din ce fonduri. Suntem în situaţia când rămânem doar cu întrebări.”

Sectia de internare a spitalului Toma Ciorba din Chișinău

Spitalul clinic de boli infecțioase „Toma Ciorbă” este la moment instituţia în care sunt internate de regulă persoanele confirmate sau suspecte la coronavirus. L-am întrebat pe directorul spitalului Sergiu Vasiliţa în ce măsură instituţia este pregătită din punct de vedere financiar să facă faţă acestei crize epidemiologice care ar putea căpăta proporții. „Sunt disponibile resurse din fondul de rezervă al Guvernului, cel al CNAM. Totul este coordonat. Acum nu e problema în bani. Banii se găsesc la necesitate. Problema este să acordăm asistenţă medicală calificată. Să facem o selecţie a pacienţilor care sunt suspecţi şi care sunt bolnavi şi să acordăm asistenţă.”

Fosta ministră a sănătăţii, Ala Nemerenco, declara recent postului nostru de radio că executivul ar trebui să pună urgent la punct un plan de cheltuieli, pentru creşterea rapidă a capacităţii sistemului medical, despre care se ştie că este extrem de limitat. „Nici o situaţie de criză din lume nu poate fi soluţionată fără resurse financiare suplimentare”, a precizat Nemerenco.

Mai mulţi deputaţi din opoziţie au criticat joi Guvernul că ezită să aloce resurse suplimentare pentru fortificarea rapidă a sistemului sanitar. Executivul ar fi recomandat instituţiilor medicale să facă toate achiziţiile în limita resurselor proprii. „Achiziţii în limita resurselor instituţiilor medicale se fac într-o situaţia obişnuită, nu de pandemie”, a precizat deputatul PAS Igor Grosu.

Pe de altă parte Ministra Sănătății Viorica Dumbrăveanu a dat asigurări vineri că spitalele sunt dotate cu medicamente în cantităţi necesare, precum şi cu echipamente de protecţie, dar în cazul echipamentelor stocul trebuie consolidat.