Convorbirea cu Putin are loc după ce Trump, care a manifestat simpatie în trecut pentru liderul autoritar de la Kremlin, i-a cerut să accepte un armistițiu necondiționat de 30 de zile în Ucraina. Rusia are propriile revendicări, inclusiv privind integritatea teritorială a Ucrainei.
„Este important ca președintele Trump să își mențină poziția și să insiste asupra unui armistițiu clar”, a spus Europei Libere John Hardie, director adjunct al Programului Rusia de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, adăugând: „Iar dacă rușii nu acceptă, trebuie să fie pregătit să pună în aplicare promisiunile de a spori presiunea asupra Moscovei”.
Contextul dinaintea convorbirii
Ucraina a acceptat pe 11 martie propunerea lui Trump pentru un armistițiu necondiționat de 30 de zile în vederea unor negocieri de pace ulterioare. Toată lumea se află în așteptarea unui răspuns al Rusiei în ce privește oprirea războiului declanșat tot de ea prin invadarea pe scară largă a Ucrainei cu peste trei ani în urmă.
La o conferință de presă la Moscova săptămâna trecută, liderul rus a încercat să paseze mingea înapoi către Trump, spunând că, deși este de acord în principiu cu propunerea președintelui american, dorește ca anumite chestiuni să fie clarificate înainte de a accepta vreun acord.
Între altele, Putin a pus sub semnul întrebării modul în care va fi monitorizat frontul de peste 1.000 de kilometri în perioada unui armistițiu și a cerut ca negocierile de pace să ia în considerare „realitatea de pe teren”, adică faptul că Rusia controlează teritoriu ucrainean și înaintează.
- Te-ar putea interesa și: Grupul G7, ferm de partea Ucrainei. „Rusia trebuie să o urmeze și să accepte armistițiu”
Experții avertizează de ceva timp că Putin este interesat să încheie războiul doar dacă sunt îndeplinite propriile sale condiții, inclusiv ocuparea completă a patru regiuni ucrainene pe care Rusia le controlează doar parțial, dar le-a incorporat prin lege în 2022, dezarmarea Ucrainei și menținerea ei în afara NATO. Altfel, Putin ar fi interesat să întindă convorbirile cât mai mult, fără să respingă frontal propunerea lui Trump privind armistițiul, pentru a nu-l irita.
Pentru Trump, încheierea cât mai rapidă a războiului este principala grijă și există temeri că liderul american ar putea pune presiune pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a face mai multe concesii decât face Putin.
De exemplu, Trump a spus deja că se opune aderării Ucrainei la NATO și că Kievul va trebui să renunțe la unele teritorii.
Emisarul său special, Steve Witkoff, a fost la Moscova pentru a se întâlni cu Putin și a pregăti convorbirea telefonică între cei doi lideri. Vorbindu-le jurnaliștilor pe 16 martie, Trump și-a exprimat optimismul și a spus că „s-a muncit mult în weekend” pentru a obține un armistițiu.
Trump a spus că va discuta cu Putin atât despre „teritoriu” cât și despre „centrale electrice” într-o posibilă referire la cea mai mare centrală nucleară din Europa, controlată de Rusia în Ucraina, la Zaporojie.
„Cred că o mare parte este deja discutată în detaliu de ambele părți, Ucraina și Rusia. Discutăm deja despre asta, despre împărțirea anumitor active,” a spus Trump, adăugând că șansele pentru a opri războiul sunt „foarte bune”.
John Herbst, fost ambasador american în Ucraina în 2003-2006, astăzi analist la Atlantic Council, a spus însă Europei Libere că declarațiile de la Kremlin nu se potrivesc prea bine cu perspectiva optimistă de la Casa Albă. „Rusia nu a dat niciun semn că este pregătită să facă concesii”, a spus Herbst.
Merita efortul?
Rusia înaintează încet în estul Ucrainei încă din toamna lui 2023, după contraofensiva ucraineană eșuată din vara acelui an, și continuă presiunea în ciuda pierderilor mari de oameni și echipamente.
Cu un avantaj enorm al Rusiei ca număr de militari, unii experți spun că Ucraina nu prea are șanse acum să-și recupereze teritoriul pe câmpul de luptă.
În aceste condiții, încercările lui Trump să obțină un armistițiu sunt importante, crede Ian Bremmer, fondatorul companiei de analiză a riscurilor politice Eurasia Group.
Într-o postare pe X, Bremmer a spus că ar fi fost mai bine pentru Ucraina și aliații ei occidentali dacă acest efort era făcut de fostul președinte american Joe Biden.
Chiar și așa, Trump este cel care „are cărțile”, a spus Bremmer folosind chiar terminologia liderului de la Casa Albă, deși poate juca bine și Putin, chiar dacă are o mână slabă.
John Hardie de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor crede și el că Putin va încerca să folosească apelul telefonic pentru a-l dezinforma pe Trump și a-i „modela” viziunea.
Nu ar fi prima dată. Expertul a amintit, de exemplu, că chiar săptămâna trecută Trump a repetat afirmația exagerată a lui Putin că forțele ucrainene din regiunea rusească Kursk ar fi încercuite de trupele ruse.
Au existat, e drept, și situații când Trump a folosit un limbaj aspru și față de Rusia, amenințând-o cu sancțiuni neprecizate dacă nu acceptă armistițiul.
După Hardie, principalul instrument la dispoziția sa sunt sancțiunile privind comerțul cu petrol rusesc, care ajută Rusia să-și finanțeze efortul de război. Trump ar putea reduce de exemplu plafonul de 60 de dolari barilul impus de SUA și UE în 2022 asupra exporturilor de petrol rusesc transportate cu vase sau asigurări occidentale.
Cealaltă pârghie asupra Rusiei pentru a forța să accepte armistițiul ar fi întărirea militară a Ucrainei.
În campanie, Trump a criticat aspru ajutorul militar american pentru Kiev. Acum, la nevoie, poate folosi cele 3,8 miliarde de dolari rămase din pachetul de sprijin militar pentru Ucraina de 61 miliarde aprobat în aprilie trecut, mai crede Hardie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te