Care sunt prioritățile politicii externe în mandatul Maiei Sandu?

Preşedinta Maia Sandu şi-a început luni vizita de lucru în Georgia, în cadrul căreia participă la o conferință internațională împreună cu liderii Georgiei și Ucrainei și cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Conferința de la Batumi, din Georgia, sub genericul „Trei state - o singură alegere: Georgia, Moldova și Ucraina în mișcare”, are ca scop să îmbunătățească cooperarea dintre trei țări cuprinse în Parteneriatul Estic.

Care sunt prioritățile politicii externe în mandatul Maiei Sandu?

În ajun, Maia Sandu şi-a anunțat o listă de priorități în politica externă pentru 2021 și 2022, spunând în preambul că aceasta trebuie să fie în interesul cetățeanului, că instituțiile statului trebuie să vorbească în acest domeniu cu „o singură voce”, că integrarea europeană este cel mai potrivit model de dezvoltare. Ce schimbări în politica externă a R. Moldova sunt așteptate după victoria covârșitoare în alegerile parlamentare din 11 iulie a partidului pro-prezidențial PAS, care a promis în campanie să sprijine eforturile Maia Sandu de a dezvolta relații bune atât cu Occidentul, cât şi cu Estul? O dezbatere pe această temă a avut loc luni la Chişinău.

Relaţia Chişinăului cu Moscova inevitabil se va răci

După alegerile parlamentare câștigate, în premieră, de o formațiune de dreapta, care se declară pro-europeană şi urmează să preia întreaga guvernare împreună cu președinta Maia Sandu, problema care se pune, în mediul experţilor de la Chişinău, este, mai ales, cum această nouă guvernare va reuşi să-şi construiască relaţiile cu partenerul estic, adică cu Federaţia Rusă, relaţie pe care precedenta conducere de stânga, dominată de socialişti, o considera una privilegiată.

### Vezi și... ### Transnistria, între deriva demografică și perspectiva unei noi colaborări Chișinău-Moscova

Majoritatea comentatorilor, între ei politologul Dionis Cenuşă, consideră că relaţia Chişinăului cu Moscova inevitabil se va răci: „Prioritatea Chişinăului la moment având o preşedinţie pro-europeană, o majoritate pro-europeană şi un guvern pro-european va fi integrarea europeană care va lăsa foarte puţine resurse umane şi politice pentru un dialog strâns, strategic foarte activ cu Moscova.”

Cenuşă crede totuşi că există suficiente modalităţi pe care le-ar avea la dispoziţie noua majoritate parlamentară pro-europeană de la Chişinău pentru a evita o eventuală tensionare a relaţiilor bilaterale cu Rusia pe cele mai sensibile subiecte, cum ar fi dosarul transnistrean sau cel energetic. Iar una din aceste modalități e să apeleze la sprijinul partenerilor occidentali: „În niciun caz R. Moldova nu trebuie să rămâne singură în dialogul cu Federaţia Rusă pe diferendul transnistrean, dar şi pe alte subiecte, inclusiv cel energetic. Să se folosească exeprienţa Ucrainei care a apelat la ajutorul UE pentru a negocia acorduri pe tranzitul de gaze cu Federaţia Rusă. R. Moldova trebuie să apeleze la actorii occidentali şi la organizaţiile internaţionale pentru a evita sau minimiza conflictele şi neînțelegerile cu Federaţia Rusă. acest lucru este ceea ce deranjează cel mai mult Moscova care preferă să aibă relaţii bilaterale politizate aşa cum au fost ele în perioada preşedintelui Igor Dodon, relaţii care au cost geopolitice neanunţate din prima, dar ulterior se fac simţite.”

### Vezi și... ### Rusia spune că dorește să conlucreze cu noul parlament și noul guvern al Moldovei

Expertul Mark Mazureanu, specialist în politici comparate și relații internaționale, nu exclude că după victoria dreptei în alegerile parlamentare, relaţia Chişinăului cu Moscova s-ar putea radicaliza, inclusiv pe dimensiunea conflictului transnistrean: „Guvernarea nouă unica ce ar putea să facă este să evite crizele. Cu cât mai multă atenţie pe Transnistria cu atât mai mult vede Rusia şi Transnistria că ea este o carte importantă de joc şi cu atât mai mult noi suntem şantajabili pe diferite aspecte legate de Transnistria. Cu cât mai puţin interes, fără a nega că vrem să soluţionăm conflictul, cu cât scade ponderea problemei, cu atât se devalorizează cartea de joc şi o dau gratis.”

Într-un interviu publicat luni de cotidianul rus Kommersant Maia Sandu a declarat că îşi doreşte un dialog pragmatic cu Federația Rusă şi cu omologul său rus Vladimir Putin, dar că nu renunță să ceară retragerea militară rusă din regiunea transnistreană. „Când se va forma un nou guvern la Chișinău, vom identifica cel mai potrivit format pentru a discuta toate chestiunile bilaterale atât cu președintele rus, cât şi cu guvernul Federației Ruse. Avem chestiuni economice şi comerciale, cele legate de cetățenii moldoveni care lucrează în Federaţia Rusă. Desigur, este şi chestiunea transnistreană. Problema foarte importantă pe care trebuie să o discutăm este scoaterea muniției de acolo și retragerea trupelor rusești”, a declarat Maia Sandu pentru Kommersant.

Rusia va „consolida factorul transnistrean”

După alegerile parlamentare din 11 iulie, în timp ce statele vecine şi partenerii occidentali salutat rezultatele scrutinului moldovean, spunând că sunt o opțiune clară pentru reforme, stat de drept și integrare europeană, un semnal total diferit a venit dinspre Moscova. șeful Comitetului Dumei de Stat pentru CSI, Leonid Kalașnikov, a declarat agenției Interfax că, în cazul în care puterea nouă de la Chișinău se îndepărtează de Moscova, Rusia va „consolida factorul transnistrean”. Oficialul nu a explicat ce acțiuni se pot avea în vedere, dar a spus că sprijinirea regiunii transnistrene va fi „din ce în ce mai greu de realizat” din cauza aflării ei între „două state în esență ostile”. Ulterior, Ministerul de Externe rus şi-a confirmat disponibilitatea de a conlucra cu noul parlament și noul guvern al R. Moldovei.