După reforma fiscală de anul trecut, lucrurile s-au complicat foarte mult, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a îndemnat România să adopte un nou model economic, dacă vrea să evite o criză provocată de actuala creștere economică bazată pe consum.
Principala critică adusă modelului autohton de dezvoltare pleacă de la faptul că guvernul român a redus anumite taxe, inclusiv TVA, crescând în paralel salariile, ceea ce a dus, între altele la scăderea drastică a bugetului de investiții.
Agenția de evaluare Moody’s a avertizat de altfel că această creștere a salariilor pune în pericol competitivitatea economică a României, în vreme ce la București guvernul și-a dat seama că nu are suficienți bani pentru acoperirea cheltuielilor și a încercat să remedieze situația prin noul Cod Fiscal, care a dat totul peste cap, după cum au constatat atât sindicaliștii, cât și patronii.
Una dintre prevederile care-i afectează pe salariați este mutarea contribuțiilor sociale de la angajatori la angajați. Multe lefuri vor scădea din această cauză începând chiar din februarie
Astfel, cu toate că ministra muncii Lia Olguța Vasilescu promitea că niciun salariu nu va scădea în 2018, zilele acestea a admis că vor exista micșorări, în marja Legii salarizării, dar numai pentru bugetarii pe care i-a numit de lux, amintindu-i între ei pe șeful statului, care va primi cu 40% mai puțin.
Din 2015, leafa președintelui ajunsese la peste 3000 de euro, odată cu creșteri similare ale salariilor primului ministru, șefilor celor două camere ale parlamentului, miniștrilor și directorilor serviciilor secrete.
Scăderea acestor venituri, care nu afectează cu adevărat bugetul de stat pare să fie mai degrabă o măsură populistă, decât una de reală „echilibrare”, cum a argumentat ministra de resort.
Pe de altă parte, liderul sindical Bogdan Hosu, care conduce Cartel Alfa a estimat că aproximativ 40% din salariații bugetari vor avea scăderi substanțiale ale veniturilor nete din pricina combinației dintre noua lege de salarizare, a limitării sporurilor bugetarilor și a transferului de taxe sociale dinspre angajator spre salariat.
Șeful sindicatului polițiștilor Emil Păscuț a spus vineri că pentru aproape 8.000 de polițiști veniturile vor fi diminuate cu circa 100 de euro, după eliminarea sporului de permanență, adică a sumei de bani pe care o câștigau cei se puneau la dispoziția superiorilor, în afara orelor de program.
Experții Institutului național de criminalistică protestează fiindcă veniturile lor scad cu până la 35%, iar sindicatele din educație se pregătesc de grevă din pricina reducerii posturilor, a comasării claselor și a salariilor de mizerie pe care le primesc care, în ciuda promisiunilor, nu au crescut aproape de loc.
De la directorii de muzee care se plâng că salariile lor vor scădea cu peste 250 de euro, la frizerii care spun că vor pierde în jur de 150 de euro la lefuri, nemulțumirile sunt în creștere.
Anul acesta vor fi privilegiați pensionarii și cei care au salariul minim pe economie.
De la 1 ianuarie, pensia minim garantată este de 140 de euro, cu promisiunea din programul de guvernare că până în 2020, pensiile vor crește cu peste 70%.
În România pensiile înseamnă 7.5% din PIB, față de 14% cât alocă în medie restul UE.
Salariul minim brut a ajuns la 420 de euro, începând cu 2018, cu o creștere de 100 de euro.
Specialiștii susțin însă că această creștere ar fi datorată în mare parte, transferului contribuțiilor sociale pentru pensii și sănătate în sarcina exclusivă a angajaților și că din acest motiv nu se poate vorbi despre o creștere notabilă a a salariului net.