Jurnalistul turc Kamil Demirkaya a cerut azil politic în România pentru a evita extrădarea cerută de autoritățile de la Ankara. Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 14 decembrie procesul în care se va decide dacă Demirkaya va fi sau nu trimis în Turcia. Avocatul jurnalistului i-a cerut judecătorului opt zile pentru a-și pregăti apărarea, iar procurorul de ședință nu s-a opus. România nu a extrădat până acum niciun cetățean turc, iar celor care ambasada turcă din București le-a retras pașapoartele, în urma loviturii de stat eșuate din 2016, au primit imediat documente românești.
Kamil Demirkaya este jurnalist și profesor, iar în ultimii ani a lucrat la unul dintre cele mai mari ziare ale Turciei – Zaman, care înseamnă „Timpul”. Înainte de lovitura de stat din Turcia, din 2016, ziarul avea un tiraj de peste 650.000 de exemplare și apărea în mai multe limbi, tipărit în 11 țări. O vreme a sprijinit partidul Dreptății și Justiției, al lui Recep Tayyp Erdogan. Din 2016 a fost rechiziționat de regimul autoritar al lui Erdogan și așa a ajuns un jurnal al exilului turc.
Kamil Demirkaya a lucrat la ediția bulgară a ziarului Zaman și s-a mutat în România în 2016. Autoritățile de la Ankara îi cer extrădarea și-l acuză de terorism. De asemenea, este acuzat că a folosit o aplicație de telefonie mobilă pentru comunicare rapidă și ieftină. Demirkaya este acuzat de regimul Erdogan că ar fi un susținător al lui Fethullah Gulen, imamul și omul politic care a inițiat mișcarea Hizmet – creatorul unui sistem de școli private și opozant al liderului turc, Recep Tayyp Erdogan.
Your browser doesn’t support HTML5
Ce îl paște pe jurnalistul Kamil Demirkaya?
Autoritățile române sunt într-o situație dificilă. De la lovitura de stat din 2016, Ankara a cerut, potrivit unor surse diplomatice, închiderea rețelei de școli „Lumina”, frecventate în prezent de peste 4.000 de elevi. Până acum, nu au fost închise școlile și nu a fost extrădat niciun cetățean turc. Mai mulți membri ai comunității turcilor stabiliți în România au primit în ultimii doi ani cetățenie română. În relația cu țara lor de origine, aceștia susțin că li s-au anulat pașapoartele turcești, iar copiii născuți recent în comunitate nu au fost înregistrați ca cetățeni turci. În plus, susțin ei, orice persoană extrădată la solicitarea regimului Erdogan ar urma să fie trimisă la închisoare unde ar risca să fie torturată.
Cererea de extrădare a jurnalistului turc devine publică după recenta vizită a premierului Viorica Dăncilă în Turcia. Atunci, Ercep Erdogan cerut o legătura strânsă cu toate autorităţile române pentru „sprijini şi a face paşii necesari împotriva persoanelor şi instituţiilor din România care au legături cu organizaţia FETO” (Organizaţia Teroristă Gulenistă, cum este numită de autoritățile turce mișcarea lui Gulen).
Your browser doesn’t support HTML5
Cazul jurnalistului Kamil Demirkaya și riscurile extrădării lui în Turcia
Pentru premierul român, vizita în Turcia a avut ca miză, potrivit declarațiilor sale la revenirea în țară, finanțarea construirii unui spital la Constanța de 1.000 de paturi. În același timp, comisarul european Corina Crețu acuza Guvernul condus de Viorica Dăncilă că nu este interesat de construirea de spitale regionale, finanțate de Uniunea Europeană.
Acum, autoritățile române spun că decizia în privința extrădării lui Kamil Demirkaya îi aparține exclusiv Justiției. Amânarea unui verdict de către Curtea de Apel din București în această privință pare un moment de respiro. Și pentru jurnalistul turc, care a depus cerere de azil politic între timp, și pentru administrația română, care se pregătește să preia Președinția Consiliului UE. Cererile de extrădare a cetățenilor turci acuzați de regimul Erdogan că ar face parte din rețeaua condusă de Fethullah Gulen au fost admise doar de Republica Moldova și de Kosovo. Albania și, chiar în aceste zile, Marea Britanie, au respins expulzarea cetățenilor turci, cerută de regimul autoritar de la Ankara.