Linkuri accesibilitate

Lista cetăţenilor turci expulzaţi ar putea fi lungă


Angajat al Biroului de Migraţie şi Azil

Potrivit unor investigaţii jurnalistice, ar fi fost declaraţi indezirabili şi obligaţi să părăsească teritoriul R. Moldova 18 persoane, iar Biroul Migraţie şi Azil ar fi instituţia care a luat decizia.

Se înmulțesc cazurile de expulzare a cetățenilor străini din Republica Moldova. După ce săptămâna trecută Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a declarat indezirabili și expulzat 7 cetățeni străini, de origine turcă, de la reţeaua de licee „​Orizont”, astăzi SIS a anunțat că încă un cetățean de origine turcă a fost reținut și trimis în țara sa de origine. Agenția Moldpres scrie că, potrivit SIS, persoana reținută – care nu a fost identificată – s-ar face vinovată de „acțiuni de propagare a viziunilor radicale” și ar fi încălcat regimul de ședere în Republica Moldova. SIS a dat un comunicat de presă în care precizează că „cetățeanul străin a fost declarat persoană indezirabilă pe o perioada de 5 ani din raționamente de securitate națională și trimis către țara de origine, conform practicilor și normelor internaționale”.

Potrivit „Ziarului de Gardă”, publicaţie ce dedică astăzi o amplă anchetă expulzărilor de acum o săptămână, pe lângă cei şapte dascăli de la prestigioasele licee private „Orizont”, alţi 11 cetăţeni turci stabiliţi în R. Moldova sunt declaraţi indezirabili şi obligaţi să părăsească teritoriul R. Moldova.

Ceea ce ar însemna că, cel mai probabil, expulzările unor cetăţeni de origine turcă nu s-au oprit nici cu cei şapte dascăli de la „Orizont”, nici cu expulzarea despre care au vorbit astăzi autorităţile în comunicările lor.

Tot astăzi, presa a publicat şi o serie de acte ce ar dovedi că Biroul Migraţie şi Azil ar fi cel care i-a declarat indezirabili pe teritoriul R. Moldova pe toţi aceşti cetăţeni.

Biroul care este instituţia publică din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care ia decizii în cazurile solicitanţilor de azil a infirmat, la o zi de la primele expulzări, că ar fi fost implicat.

„Biroul nu a participat. Instituția care s-a ocupat de acest caz nu suntem noi”, era citată pe 7 septembrie Olga Poalelungi, directoarea biroului, într-o ştire difuzată de portalul deschide.md, în vreme ce tot mai multe organizaţii pentru apărarea drepturilor omului de la Chişinău vorbeau deja despre ilegalitatea expulzării celor şapte, inclusiv pentru faptul că ar fi venit anterior cu solicitări de azil, nesoluţionate încă, în faţa autorităţilor de la Chişinău.

Actele publicate astăzi de Ziarul de Gardă şi portalul Anticorupţie arată, însă, că deciziile Biroului Migrație și Azil, decizii semnate de aceeaşi funcţionară, Olga Poalelungi, directoarea biroului, datează din 5 septembrie, adică ar fi fost emise cu o zi mai devreme de operaţiunea SIS.

Ce înseamnă acest lucru? Că autorităţile moldovene încearcă acum să acopere ceea ce organizaţiile de apărare a drepturilor omului au numit de la bun început un act inuman, dar şi ilegal, conchide analistul politic Igor Boţan, director ADEPT:

Analistul politic Igor Boţan
Analistul politic Igor Boţan

„Mie mi se pare o situaţie gravă. Pentru că aici avem dilema: sau autorităţile de la migraţiune au spus un neadevăr, ceea ce este un lucru grav, fie, dacă acum îşi rectifică punctul de vedere şi apar documente scrise, atunci aceste documente au fost alcătuite post factum, pentru justificare, şi s-a aplicat o dată precedentă faptelor care au avut loc. În ambele situaţii avem lucruri grave care arată că instituţiile statului sunt folosite ca instrumente pentru politici pe care le promovează un partid de la guvernare.”

Igor Boţan trage linia şi spune:

R. Moldova se ancorează adânc în zona gri, relaţiile cu instituţiile internaţionale se deteriorează vertiginos...

„După cele întâmplate ne putem aştepta la orice. Dar cel mai periculos este că se pot întâmpla tot felul de evenimente, care post-factum pot fi adaptate la interesele celor de la guvernare. Nu mai există niciun fel de linii roşii pe care să nu le treacă guvernarea. Consecinţele sunt foarte grave: R. Moldova se ancorează adânc în zona gri, relaţiile cu instituţiile internaţionale se deteriorează vertiginos, deci, încetul cu încetul, înclinăm spre o formă de „democraţie suverană de sorginte pur moldovenească, cu un partid fără legitimintate la guvernare - a avut 17 procente la alegeri, iar acum promovează politici nedorite de cetăţeni. Nu asta şi-au dorit cetăţenii.”

Cei şapte profesori ai liceului „Orizont”, care pe 6 septembrie au fost escortaţi de angajaţii SIS la Aeroport, iar de acolo ar fi ajuns în Turcia cu un avion închiriat de Air Moldova, ar fi încarceraţi acum în diverse penitenciare, riscând să fie inculpaţi pentru presupusă afiliere cu mişcarea clericului fugar Fetullah Gullen pe care președintele turc Recep Tayyip Erdogan îl acuză de organizarea puciului eșuat împotriva sa din iulie 2016.

Un alt amănunt despre care a scris bunăoară Anticorupţie e că motivele ce au stat la baza solicitării de extrădare formulate de autorităţile de la Ankara se bazează pe denunțuri ale unor oameni din Turcia, care i-ar fi „turnat” autorităţilor turce, inclusiv din considerente ce ţin de autoapărare. Sursele anonime citate de portal precizează că cei deportați din Republica Moldova „riscă o pedeapsă minimă de șase ani și jumătate, în caz că se dovedește că ar fi fost afiliați sau ar fi finanțat mișcarea Gullen”.

„Vrem profesorii înapoi!”
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:04:05 0:00

„Ziarul de gardă”, la rândul lui, a aflat că dosarele pe care, pe de altă parte, autorităţile din R. Moldova le-au deschis pe numele dascălilor de la „Orizont” au fost pornite în noiembrie 2017, sub bănuiala că aceştia „ar fi acționat prin intermediul unor companii, inclusiv societăți comerciale, și ar fi finanțat organizații transnaționale care promovează ideologii extremiste, cu caracter terorist.” Cu doar două luni înainte de deschiderea dosarelor moldoveneşti, în septembrie 2017, Andrian Candu, președintele Parlamentului, urmat de Vladimir Plahotniuc, președintele PDM, au efectuat vizite oficiale în Turcia, unde s-au întâlnit cu președintele Erdoğan.

Expulzările au loc pe fundalul speculaţiilor că ar fi o recompensă cerută Chişinăului de către Turcia pentru reconstrucția sediului președinției moldovene, dar şi pentru alte investiţii turceşti, de exemplu cel mai amplu proiect de infrastructură anunţat de guvernare Arena Chişinău.

Vorbind sâmbătat trecută după o audiere în parlament la temă expulzărilor a Serviciului Informaţii şi Securitate, speakerul Andrian Candu a negat existenţa oricărei legături între operaţiunea SIS şi solicitările autorităţilor de la Ankara, dar tot el a propus, peste câteva zile, o serie de beneficii noi pentru angajaţii SIS, printre ele indemnizaţii, compensaţii şi diverse sporuri lunare.

XS
SM
MD
LG