Susțineți creșterea taxelor pentru sectorul agricol? Click pentru a participa la un SONDAJ
Igor Vrabie din satul Valea Mare, raionul Ungheni, cultivă cereale pe aproximativ 2.000 de hectare de teren.
Despre planul guvernului de a uniformiza Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) și de creștere a accizei la motorină, el crede că „va fi un mare minus pentru agricultori”.
„La modul practic, voi putea cumpăra la anul mai puține semințe și fertilizanți, tehnică și echipament agricol. Vor crește costurile de producție și nu vom putea concura cu vecinii noștri – Ucraina și România”, spune Vrabie, pentru Europa Liberă.
El observă că, în timp ce în România, de pildă, TVA la producția agricolă este de 11%, în Moldova se propune o cotă de 20%: „Nu știu ce agricultori vor putea rezista la viitoarea politică fiscală.”
Agricultorul din Ungheni admite că autoritățile sunt nevoite să crească TVA – însă crede că saltul de la 8 la 20% e prea mare.
„Puteau majora de la 8% la 10%, nu chiar la 20%.”
Din cauza noii presiuni fiscale, mulți fermieri – mai ales mici și mijlocii – ar putea fi nevoiți să-și micșoreze suprafețele agricole cultivate, în timp ce alții chiar vor falimenta, crede producătorul.
Ce prevede politica fiscală în sectorul agrar
Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, pe care își propune să îl aprobe în această vară.
Calculele experților arată că noua politică fiscală va aduce, anul viitor, un plus de 6 miliarde de lei la bugetul de stat.
Între altele, documentul prevede:
- majorarea TVA de la 8% la 20% la produsele agroalimentare;
- impuneri de 20% la importul de tehnică agricolă și inputuri, care în prezent nu se taxează;
- majorarea cumulativă a accizei la motorină cu peste 70% până în 2029, potrivit estimărilor experților (pe de altă parte, autoritățile promit că, de anul viitor, va restitui integral acciza);
- creșterea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) în sectorul agrar de la 18% la 21%, iar pentru zilieri – de la 0% la 21%;
- o nouă cotă de calcul al impozitului funciar de 0,1%-1,0% din valoarea cadastrală, pusă în aplicare printr-un plan gradual.
Sectorul agrar reprezintă circa 10% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova.
◉ SONDAJ
Ce spun experții
Alexandru Bădărău, fost director al Asociației Forța Fermierilor, acum consultant în afaceri și politici economice, crede că aceste prevederi ar putea pune mai multă presiune fiscală pe agricultori, în condițiile în care acestora le lipsesc lichiditățile.
Ei au fost afectați în ultimii cinci ani de o serie de crize consecutive care i-au lăsat fără bani, iar băncile nu mai vor să-i crediteze.
De exemplu, mulți dintre agricultorii care vând cereale aplică mecanismul „amânării plății” – de la 60 de zile la șase luni.
Alexandru Bădărău, ex-președintele asociației „Forța Fermierilor”, vorbind jurnaliștilor la un protest al fermierilor, decembrie 2025
„Odată ce agricultorul va emite factura și va face «vânzarea pe hârtie», de facto, el va încasa banii abia peste două sau șase luni, însă statul îi va cere achitarea curentă a TVA”, explică Bădărău pentru Europa Liberă.
El crede că aplicarea TVA la mijloace fixe și inputuri agricole [semințe, material săditor, fertilizanți, îngrășăminte, produse pentru protecția culturilor] va lovi în capacitatea de investiție a sectorului agrar și va crește presiunea pe achizițiile de tehnică: „Asta va însemna că, de la 1 ianuarie 2027, un tractor, de exemplu, va costa cu 20% mai mult.”
Propunerile din proiect îi defavorizează pe agricultori și în privința cotizației de asigurări sociale, care vor crește de la 18% la 21%. Asta ar însemna că statul va scoate în plus din buzunarul agricultorului peste 360 de lei lunar, dacă se ia în considerare câștigul mediu din sector (de peste 10.260 de lei).
Totodată, majorarea TVA-ului la produsele agricole, care în fond este o taxă pe consum, va pune presiune pe cetățeanul de rând.
Pentru consumatori, creșterea acestei taxe ar putea însemna o majorare de până la 10% a prețului la produsele de bază: pâine, lapte, ouă, carne, legume și fructe, fără a se lua în calcul inflația.
Alexandru Bădărău concluzionează că proiectul politicii fiscale nu ia în calcul competitivitatea și puterea de cumpărare a producătorilor, iar propunerile „nu se leagă cu realitatea din sector”.
El consideră că un astfel de proiect ar trebui implementat eșalonat, într-o perioadă de minimum cinci ani, până la stabilizarea economiei.
„Principiile care sunt aplicate în această reformă fiscală sunt binevenite, simplifică multe lucruri, dar majorările sunt prea bruște pentru un sector agricol aflat în declin.”
Ce spune ministerul
Europa Liberă a întrebat Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) dacă a estimat impactul pe care l-ar produce în sectorul agrar politica fiscală propusă.
Instituția a răspuns că se află „în comunicare permanentă” cu reprezentanții sectorului agricol și intermediază dialogul acestora cu Ministerul Finanțelor.
„Astăzi (vineri, 19 iunie) urmează o nouă rundă de consultări, în cadrul căreia vor fi analizate propunerile formulate de fermieri”, a precizat MAIA.
Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a recunoscut într-o emisiune la televiziunea Realitatea că prevederile din politica fiscală „vulnerabilizează multe sectoare”, menționând că MAIA își dorește „un echilibru” pentru a fi evitate „falimentele care ar perturba sectorul”.
Ludmila Catlabuga (centru), în timpul unei vizite la fermieri din Ștefan Vodă pentru a evalua impactul secetei asupra culturilor de porumb și floarea-soarelui, august 2025
Fermierii plănuiesc proteste
Între timp, Asociația Forța Fermierilor a anunțat că, pe 24 iunie, va organiza „un protest masiv” al agricultorilor, care-și vor scoate tehnica și utilajele pe drumurile țării.
Membrii organizației sunt nemulțumiți nu doar de posibila creștere a TVA, ci și de faptul că autoritățile nu le-au răspuns la revendicările anterioare.
Fermierii au mai protestat în fața Guvernului la finele anului trecut, precum și în această primăvară fiind nemulțumiți, printre altele, față rambursarea întârziată a accizei și plăților pentru compensarea daunelor provocare de secetă.
Pe 9 iunie, agricultorii din raioanele Fălești, Rezina și Cahul au organizat simultan proteste „de sensibilizare”. Ei cer, între altele, renunțarea la majorarea cotei TVA și rambursarea completă în acest an a accizei la motorină.
Statul a oferit în această primăvară 110 milioane de lei pentru compensarea accizei la motorină pentru perioada 1 martie-31 mai.
Măsura a fost aplicată în contextul în care prețul motorinei în Moldova a crescut cu peste 40%, pe fondul crizei din Strâmtoarea Ormuz.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te