Ce este „Modul de Viață European" și cum crede Comisia că îl protejează

Să fi fost oare doar o eroare de comunicare, sau convingerea că Europa e asediată? Când Ursula von der Leyen a anunțat un post de Comisar pentru apărarea „Modului de Viață European", pe 10 septembrie, sala de presa a Comisiei Europene, în clădirea Berlaymont (cunoscută uneori ca Berlaymonstre) a pufnit în râs.

Ce este „Modul de Viață European" și cum crede Comisia că îl protejează?

Cum adică „Protejarea Modului de Viață European" (European Way of Life)? De ce el ar avea nevoie să fie protejat? Și în ce fel modul de viață din Vaslui și cel din Sicilia și cel din Paris pot fi considerate a se încadra într-un tipar care le înglobează pe toate și ar trebui apărat?

Când von der Leyen a detaliat, Orewellian și poetic, materiile pe care va trebui sa le coordoneze comisarul, un grec, fostul purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, printre acestea a apărut in primul rând migrația: migrația, apoi integrarea, formarea profesională, învățământul și securitatea, toate domenii care au deja câte un Comisar specializat. In toate aceste competențe transversale, prima rămâne migrația, însă punând accentul pe migrație, nu se dă oare atunci impresia că imigranții amenință „modul de viața european”, care ar trebui apărat de ei?

Cotidianul britanic (de stânga) The Guardian a scris de altfel de îndată că prin această creare a unui post de Comisar pentru apărarea modului de viață european" "se face un cadou extremei drepte", cea obsedată de pericolul migrației și care se adapă din concepte înspăimântătoare precum Marea Înlocuire. E drept, titlul și noțiunea care se ascunde în spate sună mai degrabă îngrijorătoare. Ecologista germană Ska Keller, fostă candidată la președinția Comisiei Europene, a numit ideea „înspăimântătoare”. Un alt eurodeputat ecologist, belgianul Philippe Lamberts, a numit asta un „scandal absolut”.

Până și Jean-Claude Juncker a declarat joia trecută că nu îi place ideea de a se face o legătură între migraţie şi „modul de viaţă european".

Numele acestei viitoare funcții este așadar bănuit a fi fost ales pentru a mulțumi aripa dreaptă din PPE, care nu a votat pentru Ursula von der Leyen la confirmarea ei în Parlament, dar și pentru a arăta țărilor est-europene, precum Polonia si Ungaria, că reticențele lor în legătură cu primirea unor refugiați sunt luate serios în seamă (chiar dacă, pe de altă parte, Italia și Grecia insistă foarte mult asupra necesității repartizării refugiaților pe cote, potrivit, principiului solidarității europene).

Nu a fost o greșeală de comunicare, așadar, iar artificiul retoric al echipei lui von der Leyen este următorul: nu, câtuși de puțin, azilul, imigrația si protejarea fugarilor au făcut dintotdeauna parte din modul de viață european, așa că respectivele structuri ale Comisiei vor apăra, de fapt, migrația si drepturile candidaților la azil.

Cel mai probabil, „modul de viață european" este o manieră indirectă de a se referi la valorile creștine, numai că von der Leyen, care e practicantă și are șapte (7) copii nu a putut să o formuleze direct, mai ales că orice mențiune la creștinism fusese deja exclusă din preambulul la defuncta Constituție europeană, dar și din Tratatul de la Lisabona.

Pe lângă faptul că migrația în UE rămâne în același timp în mâinile unui comisar însărcinat cu portofoliul afacerilor interne, suedeza Ylva Johansson, îndoiala persistă nu doar în legătură cu „apărarea modului de viață european", dar și în legătură cu alte denumiri fanteziste ale viitoarelor funcții, dintre care multe rămân învăluite în ceață (e revelator faptul că Margaritis Schinas însuși, Comisarul desemnat, evită să folosească acest insolit titlu în biografia sa de pe Twitter).

Tot așa, durul partizan al celei mai aride economii de piață ultraliberale, letonul Valdis Dombrovskis, a fost numit Comisar al „economiei pentru oameni"! E drept că până acum el nu prea s-a ocupat de ei în Comisie.

Va fi interesant și cum va combina croata Dubravka Šuica „democrația și demografia", cei doi poli ai portofoliului ei. Democrație și demografie în general se cam exclud în afara dictaturilor. La fel, într-un interviu în cotidianul belgian Le Soir, a doua zi după anunț, pe 11 Septembrie, ministrul belgian de externe si al apărării Didier Reynders, viitorul comisar european pentru justiție, a găsit dificil sa explice cum va împarți el apărarea statului de drept în UE cu cehoaica Vera Jourova, comisar pentru „valori și transparență", când apărarea statului de drept cade și în atribuțiile ei. “„Ne vom aranja între noi ", a fost în esență răspunsul lui Reynders.

Sau cum să pui un maghiar, László Trócsányi, la relațiile cu vecinătatea și la extinderea UE, când țara lui s-a înconjurat cu un gard? În final, cel mai îngrijorător rămâne însă altceva: că tot un maghiar a deținut în precedenta Comisie portofoliul culturii, dar că în această nouă Comisie cultura lipsește cu desăvârșire din apelative. O fi și asta o latură nouă a „Modului de Viață European" care trebuie protejat(ă)...