Această ambiguitate persistentă a fost în mare parte generată – continua editorialul - de poziția președintelui Biden, ceea ce a frustrat unele țări aliate care susțin că statutul incert, în așteptare al Kievului în relația cu NATO ar fi exact ceea ce a făcut țara vulnerabilă în fața agresiunii rusești.
Your browser doesn’t support HTML5
Editorialul subliniază că este nevoie urgentă să se găsească o soluție care să ofere Ucrainei garanții solide de securitate, în afara umbrelei alianței. Pentru moment, soluția propusă de partenerii transatlantici – conform editorialului - este să înarmeze Ucraina. Acest lucru – arată editorialiștii – este o măsură utilă pe termen scurt, dar reprezintă o dezamăgire amară pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că „incertitudinea este slăbiciune”. Ulterior el și-a mai nuanțat declarațiilor spunând că a primit asigurări că Ucraina va intra în NATO.
Your browser doesn’t support HTML5
Liderii occidentali sunt conștienți că trebuie să demonstreze, atât poporului ucrainean, cât și președintelui rus Vladimir Putin, că sunt făcuți pași concreți care să susțină angajamentul retoric de a apăra Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”. Summitul de la Vilnius a înregistrat unele progrese încurajatoare în acest sens. Un pas important a fost înființarea unei coaliții formate din 11 țări europene pentru a instrui piloții ucraineni să folosescă avioane de luptă F-16 produse în Statele Unite, un proces care va dura cel puțin șase luni.
### Vezi și... ### Zelenski: Summitul NATO a înlăturat îndoielile legate de viitoarea apartenență a Ucrainei la AlianțăUrmătorul pas ar trebui să fie – arată editorialul - autorizarea utilizării acestora în luptă, deoarece fără o capacitate de luptă aeriană mai puternică, Kievul va fi tot mai presat să se apere în fața ofensivei rusești. Un alt pas înainte a fost aderarea probabilă a Suediei la alianță, după aparentul acord al Turciei, de a-și ridica veto-ul. Aceasta, împreună cu aderarea Finlandei mai devreme în acest an, extinde forța militară și profunzimea strategică a blocului și ajută la transformarea Mării Baltice, de la granița nord-vestică a Rusiei, într-un „lac NATO”. De asemenea, a fost important că Franța, urmând exemplul Marii Britanii, va furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă. Summitul de la Vilnius a adus progrese semnificative în sprijinul acordat Ucrainei.
Editorialul din Washington Post susține însă că „Ambiguitatea cu privire la calendarul și criteriile de admitere în NATO trebuie clarificată pentru a spori securitatea și stabilitatea Ucrainei în fața amenințării rusești.”