Rezultatele alegerilor din Moldova și Georgia scot în evidență modurile extrem de diferite în care guvernele celor două țări și societatea civilă au reacționat pentru a se opune amestecului Rusiei și altor elemente în momente cruciale.
Alegerile – prezidențialele și referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, în cazul Republicii Moldova, și parlamentare în cazul Georgiei – au potențialul de a realinia dramatic orientarea geopolitică a ambelor foste republici sovietice sau de a le înăspri actualele orientări, cu provocări tot mai mari la adresa preferințelor publice puternice ale ambelor țări pentru continuarea integrării în Uniunea Europeană.
Prin urmare, contează și învingătorii, și învinșii.
Însă, unele dintre primele lecții pot fi găsite dincolo de câștigătorii inițiali și acestea sugerează că aceste alegeri pot contribui la un „manual” pentru alte societăți în dificultate - inclusiv în rândul democrațiilor mai mature, precum și al altor țări de la periferia Rusiei.
Contracararea timpurie a influenței ruse
Oficialitățile din Republica Moldova au avertizat cu luni înainte de alegeri cu privire la amenințările venite din Rusia, care au inclus dezinformări și plăți ilicite de zeci de milioane de euro pentru o rețea informală de organizatori anti-UE.
Un analist care a discutat cu oficialii moldoveni în perioada premergătoare votului a declarat pentru RFE/RL că aceștia i-au spus: „Putem urmări banii”. Și, deși nu au putut opri fluxul de bani din Rusia, l-au observat și l-au identificat public.
Georgia a oferit o altfel de lecție. Premierul Irakli Kobahidze a insistat încă de săptămâna trecută că „Rusia nu are nicio influență în Georgia”.
Prins într-un joc de echilibristică pentru a evita să pară în mod deschis pro-rus în fața unui public precaut față de Rusia, partidul Visul Georgian a ignorat pur și simplu problema și a prezentat alegerea ca fiind una între „război” și „pace”.
Prin urmare, chiar dacă președinta Salome Zurabișvili a avertizat cu privire la interferența rusă, publicul a simțit că trebuie să contracareze influența economică a Moscovei și mobilizarea influencerilor și a mass-mediei pro-ruse.
Georgienii și grupurile societății civile au fost proaspăt energizate de luptele pașnice împotriva legii „agenților străini”, cunoscută și sub numele de „legea rusească”, și de noile restricții impuse comunității LGBT.
Experții au declarat însă pentru RFE/RL că pregătirile sub forma „tragerii de alarmă” și a „formării de coaliții” au început de fapt cu multe luni înainte.
Integritatea și transparența sunt esențiale
Autoritățile din Republica Moldova au trecut la ofensivă pentru a proteja integritatea alegerilor, consolidând instituțiile și încercând să închidă sursele ilegale de tulburări potențial violente.
De asemenea, au respins atacurile cibernetice și deepfake-urile și s-au confruntat public cu ceea ce au considerat a fi relatări false.
„Au făcut o treabă bună ca să se apere”, spune Shelby Magid, de la Centrul Eurasia al Consiliului Atlantic, pentru RFE/RL.
În Georgia, liderii partidului de guvernare au părut mai puțin preocupați de potențialele acuzații privind un vot viciat.
Problema a ajuns pe umerii grupurilor publice și societății civile georgiene. După 12 ani de dominație politică a Partidului Visul Georgian, astfel de grupuri independente (și de opoziție) au sugerat înainte de vot că sunt mai bine pregătite decât în trecut.
Acest lucru s-a văzut în chestiuni precum observarea pe termen lung a procedurilor, cooperarea internațională și liniile telefonice directe pentru raportarea încălcărilor. „Orice ți-ar trece prin cap, ei făceau”, afirmă Shelby Magid.
A face față oligarhilor
În Republica Moldova, oficialitățile și-au petrecut mare parte din ultimii doi ani luptând împotriva influenței lui Ilan Șor, un fost oligarh fugar condamnat pentru fraudă bancară de proporții, care pare hotărât să orienteze cursul țării spre Rusia.
După interzicerea partidului său, anul trecut, guvernul de la Chișinău a menținut presiunea prin avertismente publice și a dezvăluit o presupusă rețea Șor de milioane de dolari pentru a organiza, printre altele, o opoziție față de calea către UE.
„Nu este doar o singură problemă, este mai mult ca un continuu joc de-a v-ați ascunselea - nu scapi pur și simplu de Șor”, a spus Magid.
În Georgia, pe de altă parte, elefantul din cameră este Bidzina Ivanișvili, fondatorul miliardar al Visului Georgian, care și-a construit averea în Rusia.
Ivanișvili pare „să aibă grijă de el însuși și are propria sa mentalitate antidemocratică care se aliniază mai mult cu Rusia”, crede Magid, care spune că aceste obiective „uneori merg mână în mână și alteori nu”.
Să nu uităm diaspora
Marja minusculă la referendumul din Republica Moldova referitor al aderarea la UE și disparitatea perspectivelor la est și la vest de Chișinău subliniază importanța diasporei în voturile moldovenilor.
Oficialitățile au folosit mai multe canale pentru a încuraja senzația de urgență și eventualele consecințe ca să mobilizeze alegătorii moldoveni din străinătate, în special din Occident, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, al comunicării culturale și al creșterii numărului de locuri de votare.
„Trebuie să simți că votul tău contează și că informația trebuie să ajungă la tine”, declară Magid.
În Georgia, ai cărei expatriați eligibili sunt concentrați în mare măsură în Occident, oficialii guvernamentali au părut mai puțin dornici să obțină votul diasporei.
Este ușor de înțeles de ce: Visul Georgian a obținut doar 15% din sprijinul alegătorilor emigranți.
Cu o opoziție iremediabil fracturată și cu o multitudine de alternative la Visul Georgian pe buletinul de vot, acest lucru nu s-a tradus într-un mandat clar în altă parte.
Articol publicat inițial pe rferl.org și preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te