Raportul apare anual și analizează progresul țărilor candidate sau asociate UE în drumul spre aderare. Republica Moldova și Ucraina, țările cele mai expuse la conflict, au fost printre puținele care au înregistrat progrese reale în ultimul an.
„Moldova a progresat foarte mult, în ciuda greutăților cu starea Justiției. Ultimii patru ani au fost remarcabili”, a declarat comisarul pentru extinderea UE, Oliver Varhelyi.
Varhelyi a lăudat eforturile Moldovei în „spargerea sistemului oligarhilor și recuperarea banilor furați de ei”, 62 de milioane de euro anul acesta.
„Rezultatele vorbesc de la sine”, consideră comisarul european.
Executivul european a notat progrese sau un statut pozitiv pe toate aspectele urmărite:
- Reforme politice și întărirea statului de drept;
- Implicarea Parlamentului;
- Implicarea societății civile;
- Pregătirea reformei administrației publice;
- Progres în domeniul justiției;
- Progres în lupta împotriva corupției și crimei organizate;
- Existența legilor care protejează drepturile fundamentale;
- Un peisaj media din ce în ce mai pluralistic;
- Relații bune cu vecinii din regiune.
Însă, desigur, nu sunt doar laude, ci și critici constructive. Pe viitor, Bruxellesul așteaptă ca guvernul de la Chișinău să implementeze numiri transparente în pozițiile de top din Justiție și un proces de vetting temeinic, precum și consolidarea instituțiilor anticorupție.
Raportul Comisiei notează provocările din partea Rusiei: „cu toate acestea, Moldova a continuat să progreseze stabil pe calea sa de aderare la UE”. Țara a împlinit cele trei recomandări care-i mai rămăseseră din raportul din noiembrie 2023, ceea ce a dus la începutul Planului de Creștere Economică.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat pe 10 octombrie acest pachet, în valoare de 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani. Banii vor fi investiți în „domenii care vor genera creșteri economice și servicii publice”, precum repararea școlilor, construirea a două noi spitale la Bălți și Cahul, construirea drumurilor și podurilor care să interconecteze Moldova cu vecinii săi, dar și dezvoltarea rețelei energetice.
Conform lui Varhelyi, țările care beneficiază de un Plan de Creștere Economică (Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest) și care-și completează cu succes reformele ar putea să devină state membre până la sfârșitul mandatului noii Comisii, adică până la sfârșitul lui 2029.
Lunile acestea, la șefia Consiliului European, care reunește șefii de stat și miniștrii statelor membre, este Ungaria. Guvernul de la Budapesta favorizează integrarea țărilor din Balcanii de Vest, mai ales a Serbiei. Însă de la 1 ianuarie 2025, urmează mandatul Poloniei, care asigură că una dintre prioritățile politice va fi extinderea UE.
Raportul notează alegerile contestate din Moldova și Georgia, ambele influențate de Rusia. Aceasta este o amenințare pe care UE e posibil să o fi subestimat, însă care acum este luată cât se poate de în serios.
„Nu poți menține legăturile cu Rusia și să te aștepți că țara ta va fi membru al UE. E ori una, ori cealaltă”, a declarat reprezentantul extern al UE, Josep Borrell, la prezentarea raportului.
Borrell a explicat că, în general, atunci când observatorii externi consideră că alegerile au fost libere și corecte, n-au nicio ezitare în a declara acest lucru - însă, de această dată, nu există o astfel de concluzie pentru alegerile care au avut loc sâmbătă în Georgia.
Comisia a evaluat cel mai dur guvernul de la Tbilisi, spunând că nu a progresat mai deloc față de anul trecut, scriind că „dacă Georgia nu întoarce actualul parcurs care-i pune în pericol calea UE, demonstrează eforturi tangibile pentru a adresa grijile și reformele care încă există, Comisia nu va mai putea considera pe viitor recomandarea pentru deschiderea negocierilor cu Georgia”.
Mesajul Comisiei este clar: „acțiunile luate de la guvernul georgian începând din primăvara lui 2024 oprește de facto procesul de aderare”.
Autoritățile europene adaugă, însă, că dacă guvernul de la Tbilisi își va arăta dorința politică de a se realinia cu Bruxellesul, relația ar putea fi reparată în viitor.
Au stagnat și Kosovo, Macedonia, Serbia și Bosnia. Acolo, de vină este lipsa de voință sau instabilitatea politică, care împiedică un progres semnificativ. De exemplu, ciclurile electorale țin Serbia înapoi, la fel și tensiunile cu sârbii din Bosnia și lipsa normalizării relaților Kosovo-Serbia.
Comisia scrie pentru al treilea an la rând că Serbia ar trebui să-și poată deschide capitolele de aderare, însă nu există prea multă voință politică din UE. Liderii europeni - cu excepția premierului maghiar Viktor Orban - nu privesc cu bine legăturile dintre președintele Aleksandar Vucici și Vladimir Putin.
În restul Balcanilor, Comisia așteaptă deschiderea a noi capitole de negocieri pentru Albania și să înceapă să închidă primele capitole îndeplinite ale Muntenegrului.
Kievul, în schimb, mai are de luptat cu crima organizată și de îmbunătățit legislația care protejează minoritățile naționale. Comisia laudă Ucraina pentru că a arătat „reziliență și dedicare remarcabilă pentru calea sa europeană”.
Politica geostrategică a UE se bazează, în continuare, pe principiul de extindere.
„O Uniune Europeană mai mare este un garant mai bun al stabilității politice, securității și păcii pe continent”, consideră Comisia.
La ce mai are de lucru Moldova pentru a se alinia cu UE?
Moldova continuă să-și implementeze reforma „comprehensivă” a justiției și s-au înregistrat progrese față de anul trecut.
Și România, înainte de aderarea sa la UE în 2007, a avut probleme cu Justiția - unele dintre ele persistă până în ziua de astăzi. Un studiu din 2012 explică despre primii cinci ani din UE ai României: deși sistemul judiciar a devenit mai eficient, nu înseamnă că a devenit și mai imparțial.
Comisia cere de la Republica Moldova, în domeniul funcționării Justiției:
- Să continue progresul în procedurile de vetting și să numească judecători, magistrați și procurori în linie cu standardele europene;
- Să îmbunătățească activitatea Institutului Național de Justiție;
- Să eficientizeze procedurile judiciare.
Despre combaterea corupției:
- Să asigure anchete care duc la condamnări;
- Să îmbunătățească cooperarea dintre Procurorul Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și alte agenții ale statului;
- Să îmbunătățească capacitatea Agenției Naționale de Integritate.
Despre drepturile fundamentale:
- Să îmbunătățească cooperarea dintre instituții, mai ales să implice Avocatul Poporului și Consiliul pentru Egalitate;
- Să continue implementarea programelor pentru prevenția violenței domestice și în favoarea egalității de gen și a egalității de șanse a populației rome.
Despre combaterea corupției:
- Să intensifice cooperarea cu agențiile europene precum Europol și Frontex.
Moldova a continuat eforturile de de-oligarhizare (adică eliminarea influenței excesive a oligarhilor asupra vieții economice, politice și publice) și a inițiat anchete împotriva mitei electorale. Raportul recomandă, însă, ca presa de stat să fie mai independentă și ca mass-media privată să fie mai transparentă.
În ceea ce privește instituțiile publice, UE cere ca acestea să devină mai eficiente și să impună proceduri standard de angajare și concediere.
Moldova s-a aliniat mai mult la poziția UE privind politica externă și de securitate, dar încă mai are de lucru în ceea ce privește reformele economice.
Aici, următorii pași pentru Moldova vor fi să reducă deficitul fiscal, să crească investițiile publice, să transparentizeze achizițiile publice, se alăture zonei de roaming european, să-și alinieze taxele și accizele cu cele ale UE, să asigure independența Băncii Centrale și să continue reforma asistenței sociale.
Raportul din 2023
În noiembrie anul trecut, când Comisia a decis să deschidă negocierile de aderare cu Moldova, raportul Comisiei lăuda reziliența și dedicarea țării pentru agenda europeană, în ciuda războiului din Ucraina.
Conform raportului din 2023, Moldova mai avea de implementat câteva recomandări ale Comisiei din Opinia pe tema aplicației la aderarea UE, emisă în 2022:
- Reforma Justiției,
- Lupta împotriva corupției,
- De-oligarhizare.
La acea vreme, comisarul pentru Extindere, Oliver Varhelyi, preciza că „trebuie să accelerăm procesul de extindere în continuare pe baza reformelor credibile a aspectelor fundamentale”. Pe lângă Moldova, Comisia remarcase progrese în Ucraina, Georgia și Bosnia-Herțegovina.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
