Dar puteau face forțele moldovene mai mult decât să o monitorizeze?
Legea securității spațiului aerian împrospătată în 2025 spune într-un capitol întreg consacrat „modului de acțiune împotriva aeronavelor fără pilot” că dronele intrate ilegal în spațiul aerian național pot fi distruse sau neutralizate.
Dar aceasta este „ultima soluție posibilă dispusă”, la care se recurge „în funcție de categoria aeronavei fără pilot, precum și de nivelul riscurilor și amenințărilor potențiale la adresa securității spațiului aerian național”.
Legea mai spune că Ministerul Apărării este principala instituție care asigură securitatea spațiului aerian național prin Forțele sale Aeriene, dar în cazul dronelor pot acționa și forțele Poliției de Frontieră, la depistarea traversării ilegale a frontierei de stat.
De regulă, deciziile se iau în interiorul structurii militare, a explicat Europei Libere Radu Burduja, fost secretar general de stat al Ministerului Apărării în perioada 2017-2019 și fost reprezentant militar la NATO și UE, care este astăzi director al Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței.
Dar expertul adaugă că, în toate cazurile, factorii de decizie din Ministerul Apărării se pot consulta și la nivel politic superior, inclusiv cu Comandantul Suprem, președintele țării.
Fostul ministru al Apărării din guvernele AIE din 2009 - 2014, Vitalie Marinuța, spune că legea a fost îmbunătățită treptat, începând chiar cu mandatele sale. „Cadru legal avem, dar, cu regret, nu prea avem cu ce [le doborî]”, spune ex-ministrul Marinuța.
Ce s-a întâmplat?
Ministerul Apărării a spus pe 13 mai că, „în rezultatul atacului masiv al Federației Ruse cu drone asupra Ucrainei”, o dronă a pătruns în R. Moldova din direcția Moghiliov-Podolsk în jurul orei 16:00.
Serviciul Operații Aeriene din cadrul Armatei Naționale a monitorizat drona care a survolat orașul Bălți, îndreptându-se mai întâi spre Ungheni, apoi spre Lăpușna, continuând ulterior de-a lungul frontierei vestice până a dispărut de pe radar în zona Giurgiulești, la 16:59.
Drona zburând la altitudine joasă a petrecut aproximativ o oră în spațiul aerian moldovean, ministerul Apărării anunțând închiderea lui parțială.
Imagini video filmate de martori oculari și postate pe rețelele de socializare online surprind aparatul de zbor care are aspectului unei drone de tip Geran - o modificare rusească a dronei iraniene Shahed - scoțând și un sunet caracteristic.
Înmânându-i nota de protest ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, pe 18 mai, ministerul moldovean de Externe a atribuit explicit vina Federației Ruse, spunând că incidentul reprezintă o „încălcare gravă și inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale” a Republicii Moldova și „riscuri la adresa securității cetățenilor și a stabilității regionale”.
Ambasadorul desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov, plecând de la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău pe 18 mai, fără să dea lămuriri jurnaliștilor în legătură cu survolul dronei, petrecut cu cinci zile mai devreme
De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, spațiul aerian al R. Moldova a fost survolat ilegal de zeci de ori de drone militare și rachete, iar ambasadorul agreat al Rusiei a primit numeroase note de protest.
Dar cât de justificată ar fi fost o intervenție a armatei moldovene în cazul dronei care a traversat spațiul aerian, fiind doar monitorizată?
Nu este limpede dacă forțele moldovene pot determina din zbor tipul dronei, dacă are încărcătură la bord, este o dronă de diversiune, sau ce factor concret poate determina o decizie de doborâre.
Europa Liberă a solicitat clarificări Ministerului Apărării, dar nu a primit un răspuns imediat.
Fostul ministru Marinuța crede că, în asemenea cazuri, „ar trebui să existe o comunicare la nivel politic”, iar „în majoritatea cazurilor, în R. Moldova, acestea sunt decizii politice”.
Ce arme antidronă are R. Moldova, în afară de cea diplomatică
Ministerul Apărării anunța la 7 mai, cu ocazia unei noi vizite la Chișinău a șefei politicii externe și de securitate a UE, Kaja Kallas, că un al doilea radar pentru monitorizarea spațiului aerian, achiziționat cu sprijinul UE, „va fi operabil până în luna iulie”.
De la invazia rusă la scară largă în Ucraina în 2022, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova sprijin militar de aproape 200 de milioane de euro prin Mecanismul European pentru Pace (European Peace Facility, EPF), pentru modernizarea forțelor armate.
O mare parte din acești bani urmau să fie folosiți pentru îmbunătățirea apărării antiaeriene – de la achiziția de mijloace de monitorizare, comunicare și logistică, la achiziția de armament letal, inclusiv baterii de rachete antiaeriene cu rază scurtă.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că, pe lângă proiectele comune cu UE, armata moldoveană face achiziții și din surse bugetare „pentru a intercepta drone sau alte ținte din spațiu aerian care prezintă pericol pentru cetățeni”.
La sfârșitul lui 2025, Ministerul Apărării a confirmat Europei Libere că a achiziționat deja sisteme antiaeriene MR-2 Viktor și puști electromagnetice EDM4S. Iar Poliția de Frontieră primise, în mai 2024, un lot de arme antidronă pentru detectarea și neutralizării amenințărilor din aer.
Captură de ecran de pe un video difuzat de Armata Națională a R. Moldova de la exerciții de tragere cu sisteme antiaeriene MR-2 Viktor, în decembrie 2025
Când va fi doborâtă prima dronă, vom avea dovada
Nu este limpede în ce măsură funcționează, într-un sistem integrat, toate aceste arme și dacă sunt suficiente.
Pentru expertul în securitate Radu Burduja, dovada ar fi una singură. „Vom putea spune că Armata Națională este capabilă să dea jos drone atunci când va doborî măcar una. Până atunci nu putem să ne pronunțăm referitor la capabilitățile armatei în acest sens”, a spus Burduja.
Dar adaugă că interceptarea dronelor nu pune desigur probele doar armatei moldovene, fiind o problemă pentru alte țări din regiune, inclusiv din NATO și din cauza costurilor.
Guvernul de la Chișinău a aprobat în 2025 o nouă Strategie Militară a R. Moldova pentru următorii 10 ani. Aceasta prevede modernizarea Forțelor Armate și integrarea armatei moldovene în „arhitectura de securitate și apărare a UE”, inclusiv având o nouă structură de organizare.
Documentul prevede că, pentru protejarea cerului, vor fi create structuri de forțe aeriene în locul actualului regiment de rachete antiaeriene și a bazei aeriene.
Strategia estimează că, până în 2035, R. Moldova își va moderniza complet Forțele Armate și se va integra „în arhitectura de securitate și apărare a UE”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te