Kallas a vorbit pe 7 mai în timpul unei vizite la Ministerul Apărării de la Chișinău, unde a inspectat echipamente achiziționate din ajutoarele de până acum, inclusiv echipamente de comunicație, drone de supraveghere aeriană și unități de transport.
„Noi, Uniunea Europeană, suntem deja cel mai mare furnizor de echipamente pentru forțele armate ale R. Moldova - pentru logistică, asistență medicală și protejarea infrastructurii critice. Iar sprijinul nostru va continua”, a spus oficiala europeană jurnaliștilor, la o conferință de presă în compania ministrului moldovean al Apărăii, Anatolie Nosatîi.
De la invazia rusă la scară largă în Ucraina în 2022, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova sprijin militar de aproape 200 de milioane de euro prin Mecanismul European pentru Pace (European Peace Facility, EPF), iar R. Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE, după Ucraina.
În noiembrie 2025, UE a prelungit cu un an, până în decembrie 2026, un program de ajutoare non-letale pentru Moldova ca parte a EPF, explicând că unele echipamente non-letale promise în 2022 pentru modernizarea Forțelor Armate moldovene încă nu au putut fi furnizate.
Ce ajutoare militare mai așteaptă Moldova de la UE în 2026
Răspunzând unei întrebări a Europei Libere, Kallas a spus la întâlnirea cu jurnaliștii la Chișinău că UE va furniza în acest nou cadru de timp echipamentele promise și că „examinează și alt sprijin pe viitor”.
Ministrul moldovean al apărării a explicat ulterior că, din ajutoarele promise deja de UE, R. Moldova mai așteaptă mijloace de transport blindate pentru unitățile de infanterie, care se află în producție și vor fi livrate „în curând”.
„Cererea este foarte mare acum pe piața de acest fel de echipament, și noi am avut posibilitatea să extindem numărul de echipamente. Am început cu 20, am ajuns la peste 100 și respectiv termenul de livrare s-a extins”, a spus ministrul Nosatîi, răspunzând unei întrebări a Europei Libere
El spune că R. Moldova a negociat cu UE și demarează alte câteva proiecte pentru a proteja spațiul aerian moldovean, încălcat frecvent de drone și rachete ale Federației Ruse.
Un prim radar trimis de UE va fi operabil până în iulie 2026, a spus Nosatîi, adăugând că, pe lângă proiectele comune cu UE, armata moldoveană face achiziții și din surse bugetare „pentru a intercepta drone sau alte ținte din spațiu aerian care prezintă pericol pentru cetățeni”.
„Sprijin deplin” pentru nevoi imediate și pe termen lung
Fostă prim-ministră a Estoniei, șefa politicii externe și de securitate europene se află la Chișinău într-o vizită de două zile, înainte de Ziua Europei și Ziua Victoriei marcate oficial de R. Moldova pe 9 mai.
Ea a dat asigurări că R. Moldova, care vrea să devină țară membră până în 2030, poate conta pe „sprijinul deplin al UE pentru necesitățile sale imediate de apărare și pentru reziliența sa pe termen lung”.
„Observăm este că, pe măsură ce o țară se apropie de Europa, este tot mai probabil ca și Rusia să exercite presiuni asupra ei”, a mai spus oficiala europeană, trecând în revistă mai multe incidente recente, inclusiv căderea unor drone rusești pe teritoriul moldovean, poluarea Nistrului după un atac rusesc în Ucraina și întreruperea livrărilor de curent electric printr-o linie moldoveană de înaltă tensiune lovită de Rusia pe teritoriul Ucrainei.
Kallas a fost ultima dată la Chișinău în aprilie 2025, când a anunțat că ajutoarele UE pentru armata moldoveană, care purtau inițial un caracter non-letal, au fost suplimentate cu 20 de milioane de euro pentru achiziția de armament letal - opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă, constând în lansatoare și circa 24 de rachete-interceptor.
Împreună cu alte echipamente de monitorizare a spațiului aerian și de comunicare, bateriile de rachete trebuie să întregească un sistem de apărare antiaeriană, inclusiv contra dronelor și altor amenințări.
Implementarea ajutoarelor a fost pusă în sarcina Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare. Kallas, estoniană și ea, admitea atunci că „există anumite limitări de piață”, având în vedere că multe țări caută asemenea echipamente.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au cerut în mod repetat aliaților europeni sisteme de apărare antiaeriană, în condițiile în care, pe teritoriul R. Moldova au căzut mai multe drone și rachete, în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei.
Ultimul incident de acest fel s-a petrecut la sfârșitul lunii aprilie când o dronă a fost găsită pe un câmp din Telenești, dar poliția investighează și un incident neclar, tot de la sfârșit de aprilie, când o dronă rusească fără explozibil a fost găsită căzută în Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
