Ce riscăm dacă încălcăm regimul celor 90 de zile de ședere în spațiul Schengen?

Viza Schengen permite câte o perioadă de ședere de 90 de zile la fiecare șase luni. Autoritățile Schengen avertizează că șederea peste data-limită a intrării în spațiul comun nu trece niciodată neobservată. Asta, desigur, în cazul în care s-a făcut o înregistrare electronică la intrare.

Ce riscăm dacă încălcăm regimul celor 90 de zile de ședere în spațiul Schengen?

Pedepsele pentru încălcarea regimului celor 90 de zile de ședere variază de la o amendă la deportarea imediată sau chiar interzicerea de acces a zonei Schengen pe o anumită perioadă de timp. Încă nu s-au înregistrat cazuri de interdicție permanentă a accesului în spațiul Schengen.

E important însă de știut că pedepsele sunt lăsate la latitudinea statului în care sunt constatate și că în multe țări se aplică o severitate mai mare decât în altele.

Germania, de pildă, are cele mai stricte legi ale imigrației, în vreme ce Grecia e cunoscută ca preferând să aplice amenzi foarte mari (deși acum, cu valul de imigrație ilegală din Turcia și Orientul Apropiat și Grecia se orientează mai degrabă spre expulzarea imediată).

Măsurile aplicate diferă de asemenea de la o țară la alta. Deportarea poate fi imediată în unele țări, pe când în altele poate lua mai multe zile, cu posibilitate de apel. Asta în cazul unei vize turistice. Dar dacă persoana a lucrat ilegal posedând doar o viză turistică și depășește perioada, atunci poate fi încarcerată în așteptarea eventualului proces. După ispășirea pedepsei cu închisoarea, dacă e cazul, persoana este expulzată și primește interdicție în Schengen pe o anumită perioadă. Dar dacă e vorba doar de o depășire de câteva zile într-o țară cu legislația blândă, e posibil (dar nu garantat) să nu fie consecințe. În schimb, ar putea apărea probleme data următoare la obținerea unei vize Schengen.

Interdicția temporară se aplică însă și in cazul unei simple amenzi. O pedeapsă severă este, de pildă, interdicția de trei ani, care a început să fie aplicată destul de des.

Parlamentul European a cerut așadar săptămâna aceasta autorităților vamale și polițienești naționale mai multă indulgență și flexibilitate, ținându-se cont de aglomerarea la frontiere din pricina coronavirus, însă trebuie păstrat în minte că slăbirea temporară a regulilor este destinată în primul rând ușurării muncii șoferilor profesionali și întreprinderilor comerciale, iar nu persoanelor individuale sau familiilor care depășesc termenul.

Aceia ar face bine să țină cont de reguli ca și până acum.

****

Fosta prim-ministră Maia Sandu, lidera Partidului Acţiunie şi Solidaritate, a solicitat instituţiilor europene să extindă termenul de şedere maximă de 90 de zile pentru cetăţenii R. Moldova, care nu pot ieşi din UE din cauza restricţiilor de circulaţie impuse ca măsură antiepidemică.

De multe ori, birocrații nu se lasă impresionați nici măcar de circumstanțele de force major, spune Maia Sandu, ceea ce îi determină pe mulţi cetăţeni moldoveni, de frica unor sancțiuni, să se țină cât mai departe de autorităţile ţărilor de ședere, dar şi de instituțiile medicale, ceea ce este extrem de periculos pe timp de pandemie. „Solicit respectuos să consideraţi o extindere temporară a regimului de şedere, astfel încât cetăţenii moldoveni să se simtă în siguranţă şi protejaţi în aceste timpuri dificile”, a scris Maia Sandu, într-o solicitare adresată liderilor UE.

Cde face Chișinăul pentru moldovenii blocați în străinătate?

Regimul liberalizat de vize, aprobat în aprilie 2014, permite cetățenilor moldoveni să călătorească fără vize în spaţiul Schengen, cu o durată maximă de şedere de 90 de zile pe parcursul a şase luni. Depăşirea acestui termen legal de aflare pe teritoriul UE presupune sancţiuni - amendă de până la 3 mii de euro sau interdicţie de intrare în spaţiul Schengen pe o perioadă de până la 5 ani.

În şase ani de la liberalizarea regimului de vize, rata cazurilor de depășire a termenului de şedere a fost de 0,5%, ceea ce se consideră a fi o cotă mică. Această rată ar putea însă creşte inevitabil în actualele condiţii, când multe state şi-au închis frontierele, iar mulţi cetăţeni moldoveni rămân izolaţi şi nu pot reveni în R. Moldova. Iată de ce solicitarea extinderii termenului legal de şedere este una perfect justificată, consideră politologul Dionis Cenuşă. Numai că legislaţia europeană nu prevede expres o asemenea posibilitate, precizează analistul:

„Actuala legislaţie europeană care reglementează regimul fără vize pentru cetăţenii din ţările terţe nu prevede derogări pentru situaţii excepţionale precum este cea generată de pandemie. Totuşi, dacă e să urmărim spiritul regulamentelor europene, atunci observăm că Comisia Europeană are posibilitatea să adopte acte de implementare, dar acestea trebuie să fie oricum avizate şi aprobate de către Parlamentul European şi Consiliul UE, adică guvernele naţionale.”

Dionis Cenuşă admite că Parlamentul European ar putea da curs unei asemenea solicitări de a extinde termenul legal de şedere, dar iniţiativa ar putea fi blocată la nivel de guverne naționale, preocupate acum de combaterea pandemiei de COVID 19. Adică, în lipsa unui consens la care să ajungă toate cele 27 de state membre ale UE, preocuparea semnalată de Maia Sandu ar avea șanse minime.

O soluţie alternativă celei de a apela la birocraţia europeană cu un rezultat deocamdată incert este, potrivit politologului, evacuarea treptată a cetăţenilor moldoveni blocaţi în străinătate prin acţiuni coordonate la nivel bilateral și multilateral, în caz de organizare a unor coridoare de tranzit.

Câteva sute de moldoveni au fost deja ajutaţi să revină în ţară folosind curse aviatice charter. După ce pe internet au început să circule informaţii false despre eventuale curse, iar unii politicieni şi-au asumat rolul de a le organiza pentru a-şi consolida capitalul politic, Comisia situaţii excepţionale a decis joi, 26 martie, că Ministerul de Externe va fi singurul actor împuternicit să coordoneze evacuarea cetățenilor R. Moldova cu curse aeriene charter. Ministerul va întocmi listele cetățenilor care intenționează să revină în țară, iar propunerile pentru repatrierea cetățenilor vor fi aprobate de Comisia situaţii excepţionale. Prioritate vor avea copiii, studenții, persoanele aflate la tratament medical și cetățeni aflaţi în dificultate, precizează Ministerul de Externe.