Premierul Alexandru Munteanu a spus, pe 8 aprilie, la ședința Guvernului, că situația de pe piața carburanților rămâne volatilă, chiar dacă prețul petrolului a scăzut după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni dintre SUA și Iran, însă nu suficient.
Justificând nevoia de a menține starea de urgență în sectorul energetic – instituită pentru 60 de zile pe Pentru instituirea stării de urgență au votat 72 de deputați, din majoritatea parlamentară și din câteva fracțiuni de opoziție., a spus că aceasta „nu este o măsură politică”, ci un instrument de intervenție. Potrivit lui, abrogarea stării de urgență în ajunul sărbătorilor pascale ar fi „o decizie iresponsabilă” din partea Guvernului.
Munteanu promisese anterior că va merge săptămâna aceasta în Parlament ca să ceară anularea stării de urgență și să prezinte un raport cu măsurile luate în această perioadă.
Vorbind la Guvern pe 8 aprilie, directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, a spus că situația din domeniul energetic este încă „fragilă”, iar unele „riscuri nu au dispărut”, astfel că e nevoie ca starea de urgență să fie menținută.
Diaconu a explicat că acest regim le-a permis autorităților să gestioneze criza legată de Linia electrică de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești, prin care R. Moldova aduce până la 70% din curentul cumpărat de pe piața europeană, a fost avariată pe 23 martie, în urma unui atac rusesc cu drone pe teritoriul Ucrainei, și reparată peste cinci zile. Isaccea-Vulcănești și să controleze situația de pe piața carburanților, după ce prețurile au crescut la nivel internațional din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Directorul CNMC a mai spus că de sărbători, cetățenii se deplasează mai mult prin țară. „După Paște, suntem gata să revenim la starea de alertă în energetică”, a adăugat Diaconu.
„Operăm cu un stoc de criză, dar controlabil”
Situația de pe piața carburaților și consecințele crizei petroliere globale pentru R. Moldova au fost, pe 8 aprilie, subiect de discuții și în Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe.
Vorbind la audieri, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a spus că, spre deosebire de alte state din regiune, în R. Moldova prețurile nu au crescut brusc, deoarece există un mecanism de plafonare a costurilor carburanților la pompă.
După o perioadă de panică, spune Taran, când oamenii au golit mai multe stații de alimentare, acum vânzările sunt în proces de stabilizare. „Din 590 de stații de alimentare din R. Moldova, astăzi au raportat că nu au motorină 41, pe când anterior erau și peste 180 de stații fără motorină”, a precizat Taran.
Audieri publice organizate de Comisia pentru economie, buget și finanțe din Parlament privind situația pe piața carburanților, Chișinău, 8 aprilie 2026
Situația pe segmentul de retail s-a îmbunătățit după ce a fost deblocată activitatea companiei Lukoil-Moldova, vizată de sancțiunile SUA, și rețeaua Rompetrol, care avusese probleme cu aprovizionarea.
Acum, spune șeful ANRE, R. Moldova are „un stoc de criză, dar controlabil” de carburanți și estimează că importurile din luna aprilie vor fi mai mari decât cele din martie.
Taran susține că autoritățile au făcut tot posibilul pentru a nu admite speculații de prețuri, creșterea lor fiind generată de cotațiile internaționale. El a spus că cele patru Cotațiile internaționale, marja comercială, TVA și acciza.care formează prețurile sunt monitorizate și că a crescut doar componenta TVA.
Întrebat de ce prețurile angro la motorină sunt mai mari decât cele de la pompă, șeful ANRE a explicat că piața angro este liberalizată, în timp ce la pompă costurile sunt plafonate. La rândul său, reprezentantul Consiliului Concurenței a spus că instituția nu a observat „semnale” că ar fi existat înțelegeri de cartel pe piața carburanților.
„Motorină este și va fi”
Vitalie Mîța, secretar de stat la Ministerul Energiei, a spus că stocurile sunt în continuare la „un nivel jos”, astfel că „trebuie să ne menținem vigilența”. Cu toate acestea, potrivit oficialului, „motorină este și va fi”, iar în curând ar putea fi adoptată o lege a stocurilor de combustibil, care să ferească țara de „stresuri energetice”.
Pe segmentul de transporturi de pasageri, secretarul de stat de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, a spus că, după scumpirea carburanților, tarifele au fost majorate până la 92 de bani per kilometru.
Tarifele la transporturile internaționale de mărfuri au crescut cu 33%, iar pentru cele interne – până la 60%.
Vezi și reportajul filmat la Anenii Noi pe 26 martie, când transportatorii au anunțat proteste, iar zeci de persoane nu au avut cu ce să se deplaseze și au fost nevoiți să aștepte ore în șir în stații.
Your browser doesn’t support HTML5
Scumpirea carburanților a scos transportatorii la protest: rute paralizate, tarife majorate
Prețurile continuă să crească
Pentru 9 aprilie, ANRE a stabilit prețuri la benzina 95 de 29,82 de lei (+0,13%) și la motorină – de 34,98 (+0,79%). Acestea au crescut constant și accentuat din 28 februarie, când a început criza în Orientul Mijlociu. La sfârșitul lunii februarie, un litru de benzină costa 23,75 de lei, iar de motorină – 20,72 de lei.
Pe 8 aprilie, R. Moldova avea asigurate stocuri de motorină pentru cinci zile, benzină – pentru 16 zile și gaz petrolier lichefiat – pentru 17 zile. Pe 7 aprilie, au fost importate peste 1.300 tone de benzină și 2.400 tone de motorină, potrivit Ministerului Energiei.
CNMC spune că, datorită măsurilor aplicate pe piața carburanților, vânzările au ajuns la „normele zilnice”, de circa 1.500 de litri de motorină.
R. Moldova consumă zilnic în jur de 2.000 de tone de motorină și până la 600 de tone de benzină. În medie, pe zi, sunt aduse între 1.800 și 2.500 de tone de motorină, a spus, recent, Europei Libere ministrul Energiei, Dorin Junghietu.
Secretara de stat de la Ministerul Finanțelor, Corina Alexa, a spus că plățile TVA la carburanți în bugetul de stat au crescut în luna martie cu 118 milioane de lei și a accizelor – cu 59 de milioane de lei.
Dar ea a amintit că ministerul a inițiat o procedură de restituire a accizelor fermierilor, în valoare totală de 110 milioane de lei, bani alocați din Fondul de rezervă al Guvernului. Decizia a stârnit nemulțumirea unor deputați de opoziție, care consideră că ajutoarele pentru fermieri puteau fi direcționate din supraplățile TVA și accizelor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te