Proaspăt instalat în funcţie, guvernul de la Chişinău vrea să pună pe rol rapid un set din şapte măsuri sociale, printre care reluarea unor ajutoare înaintea sărbătorilor, instituite de vechea guvernare democrată şi anulate de guvernul Maiei Sandu. La fel, indexarea nu o dată, ci de două ori pe an a pensiilor. Fosta ministră de finanţe, Natalia Gavriliţă, afirmă, pe de altă parte, că cinci din cele şapte acţiuni anunţate luni într-o conferinţă comună de preşedinte, premier şi speaker sunt plănuite încă de vechiul guvern, dar că, din cauza populismului celorlalte două, actualul guvern riscă să nu aibă cu ce le plăti pe toate.
Your browser doesn’t support HTML5
Cele șapte măsuri sociale ale noului guvern: acțiuni realiste sau populism?
Pentru anunţarea celor şapte măsuri sociale, azi, la doar câteva zile de la schimbarea de guvern de săptămâna trecută şi consolidarea puterii socialiştilor, în faţa presei au ieşit tocmai trei demnitari de prim rang. Preşedintele Igor Dodon, care a vorbit primul, a sugerat că echipa guvernamentală a identificat în zilele de odihnă fondurile necesare pentru cele şapte programe:
„Astăzi vreau să anunţ şapte măsuri sociale foarte importante, pentru care împreună cu colegii din guvern, în aceste zile de odihnă, am găsit resursele necesare şi care urmează a fi implementate în următoarele săptămâni.”
A urmat apoi Zinaida Greceanîi, preşedinta socialistă a parlamentului: „Noi sigur că vom susţine în parlament şi eu vreau să văd acel deputat care nu va susţine vreo iniţiativă socială în interesul cetăţenilor, de la oricine-ar veni acea iniţiativă”.
Şi, în sfârşit, premierul Ion Chicu: „Noi avem, pentru fiecare din aceste legi, elaborat grafic, pe ore, pe zile - când elaborăm, când consultăm, când remitem la parlament, când mergem în comisii. Şi am îndrăznit chiar să solicităm parlamentului să organizeze rapid şedinţele, astfel încât să ne încadrăm în graficul respectiv.”
Măsurile anunţate prevăd majorări salariale, suplimentarea de ajutoare pentru familiile vulnerabile în perioada rece a anului şi alocații mai mari pentru veterani, dar şi majorări bianuale de pensii - o idee mai veche a socialiştilor - şi revenirea la ajutoarele de sărbători, instituite prima dată de democraţi. Cu ultimele două din setul de promisiuni părea să nu fie de acord blocul ACUM, ajuns în opoziţie după căderea guvernului Maia Sandu, iar Natalia Gavriliţă, ministra de finanţe din acel guvern, a explicat astăzi la Europa Liberă de ce: „Pentru că astfel de măsuri de unică folosinţă, înainte de alegeri, distorsionează bugetul. Într-adevăr, pensiile trebuie mărite, dar prin măsuri sustenabile şi realiste.”
Natalia Gavriliţă mai spune că guvernul Sandu identificase surse pentru cinci din cele şapte măsuri văzute cu ochi buni şi de finanţatori, dar că acestea vor putea fi acoperite din „resurse ieftine” doar dacă s-ar păstra ritmul de finanţare externă în raport cu Chişinăul, ceea ce ar putea să nu se întâmple, ca pedeapsă aplicată guvernului pentru recurgerea la „măsuri populiste”:
„Atât creşterile salariale cu 10%, cât şi creşterea ajutorului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei, a indemnizaţiilor pentru veterani de la 100 la 300 de lei sunt din bugetul solidarităţii propus de guvernul Sandu. Dar nu este clar cum vor fi finanţate. Pentru că sursele de finanţare pentru aceste programe erau 40 de milioane de euro – a treia tranşă a asistenţei macrofinanciare din partea UE, 100 de milioane de euro - împrumut bilateral din partea României, 50 de milioane de dolari din partea BM…
Dacă vor fi implementate aceste două programe populiste şi care distorsionează sistemul de pensii, şansele ca aceste resurse să vină se reduc la zero...
Acum, dacă vor fi implementate aceste două programe populiste şi care distorsionează sistemul de pensii, şansele ca aceste resurse să vină se reduc la zero. Deja guvernul României a spus că nu va livra împrumutul bilateral… De aceea este foarte clar că guvernul se va împrumuta din sectorul privat, din cel bancar, astfel limitând posibilităţile pentru sectorul privat, ca să se împrumute pentru dezvoltarea afacerilor.”
Unii colegi din parlament ai ex-ministrei Gavriliţă au şi calculat că măsurile vor costa bugetul de stat peste 2 miliarde de lei, iar alţii au spus că asta nu demonstrează altceva decât că guvernul Sandu a lăsat bugetul „plin cu bani”, că guvernul Chicu nu face decât să profite de situaţie şi că pretenţiile anterioare ale preşedintelui Dodon legate de activitatea guvernului demis săptămâna trecută erau false.
Nici UE, nici FMI nu au spus deocamdată cum privesc promisiunile noului guvern de la Chişinău.