Cetățenia - între patriotism și marfă de cumpărat

Cetățenia europeană - între dreptul sângelui sau al solului și posibilitatea de a o cumpăra

De la țările care nu permit decât o singura cetățenie, până la cele care nu impun nicio limită numărului cetățeniilor sau naționalităților deținute, spectrul situațiilor reale este foarte larg, trecând printr-un caz în care se combină o obligație politică cu una afectivă, cum este cel al Belgiei.

Cetățenia europeană - între dreptul sângelui și posibilitatea de a o cumpăra

În Belgia, nu există o limită pentru cineva care primește cetățenia și care le poate păstra pe cea sau cele de dinainte. În schimb, odată căpătată cetățenia belgiană, persoana nu mai poate solicita o alta, a unei alte țări. E ca și cum s-ar considera că cetățenia belgiană constituie apogeul periplului identitar.

Desigur, aici nu e luată în cauză situația în care cineva primește o cetățenie de onoare, fără să fi solicitat-o. Acest caz e prevăzut și tolerat chiar și de țările care nu permit decât o singura cetățenie.

Sigur, țările care limitează posibilitatea de a avea dubla sau multipla cetățenie sunt cele care pornesc de la premisa fidelității și a patriotismului.

Principalele tipuri de obținere a cetățeniei sau naționalității sunt prin dreptul sângelui sau prin cel al solului.

Dreptul sângelui consta în a dovedi ascendența familială. Israelul și Germania sunt principalele exemple care ilustrează aceasta situație.

Dreptul solului este atunci când cetățenia este obținută prin naștere pe teritoriul țării. Acesta este cazul în SUA sau Canada. Devine cetățean al țării oricine se naște acolo, indiferent dacă părinții au deja cetățenia sau nu.

Apoi, dreptul matrimonial, aplicat de majoritatea țarilor – obținerea cetățeniei prin căsătoria cu o persoană care o deține deja. Acest caz duce la o supraveghere îndeaproape în multe țări, precum în Franța, din pricina marelui număr de abuzuri, altfel zis – de căsătorii în alb.

Vine apoi dreptul prin naturalizare, după ce s-a locuit o perioada fără întrerupere altfel decât în vacanță, pe teritoriul unei alte țări. În Europa, perioada e în general de între cinci și șapte ani.

În sfârșit, deși pare surprinzător la prima vedere, în multe țări ale Uniunii Europene naționalitatea se poate cumpăra, odată cu un pașaport și cu toate drepturile care decurg de acolo.

Austria, Bulgaria, Cipru, Irlanda, Ungaria, Marea Britanie, Portugalia ba chiar și Franța sunt, astfel, doar unele din cele 28 de țări ale UE (care vor rămâne 27 după Brexit, după ieșirea Marii Britanii) în care străinii cu bani pot cumpăra un pașaport și naționalitatea, devenind automat cetățean al UE.

Spania și Marea Britanie dau doar un drept permanent de reședință, de rezidență.

Oficial, e vorba de un stimulent pentru investitori. Dacă ai bani, cumpărând un pașaport și cetățenia, înseamnă că investești în economia țării.

E ușor de imaginat la ce abuzuri poate da naștere asta și în ce măsura poate fi preferat un onest sistem politic în care dubla cetățenie este tolerată și poate fi obținută legal.

***

Anual mii de cetățeni ai Republicii Moldova solicită redobândirea cetăţeniei românești

Anual mii de cetățeni ai Republicii Moldova solicită redobândirea cetăţeniei române, în temeiul descendenței din persoane lipsite în mod abuziv de cetățenie de către autorităţile sovietice. Obținerea cetățeniei române a devenit posibilă din anul 1991 când a intrat în vigoarea legea care permite dubla cetățenie.

Anual mii de cetățeni ai Republicii Moldova solicită redobândirea cetăţeniei române

Procesul de redobândire a cetăţeniei a fost puternic impulsionat de președintele Traian Băsescu, cel care a promovat o serie de măsuri de facilitare a procedurilor birocratice. Între altele, a fost eliminată condiția interviului, termenul maxim de verificare a dosarelor a fost redus de la 6 la 5 luni de la înregistrarea cererii, iar dreptul de a solicita cetățenia a fost extins până la gradul trei de descendență.

Au urmat şi alte modificări de natură să simplifice procedura şi să o facă mai accesibilă. De la 1 februarie 2017 Guvernul României a anulat sau a redus mai multe taxe pentru redobândirea cetățeniei române. A fost anulată taxa pentru transcrierea actelor de stare civilă – certificat de naștere, certificat de căsătorie, - de rând cu taxa pentru depunerea dosarului de redobândire şi a fost redus costul pașaportului de la 100 de euro la 59 de euro, preţ similar celui emis în România.

Deşi procedura a fost simplificată de-a lungul anilor, totuși schemele de obţinere a cetăţeniei pe uşa din spate au continuat, în acestea fiind implicați diverși intermediari ce percepeau taxe adiționale.

De curând Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România a anunțat că, începând cu 15 octombrie, vor fi acceptate la depunerea dosarului de cetățenie doar documentele cu traduceri legalizate care respectă transliterația latină din pașaportul solicitantului, pentru a evita neconcordanțe. Simplu spus, nu se vor accepta documente în grafie chirilică.

Potrivit legii există trei condiții necesare pentru redobândirea cetățeniei române, şi anume ca solicitanții să fie majori, să dovedească prin comportament loialitate faţă de statul român, să nu întreprindă sau să sprijine acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi să declare că nici în trecut nu au întreprins asemenea acţiuni. De asemenea, aceștia trebuie să fie fi avut un comportament bun şi să nu fi fost condamnați în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români. Iată de ce un dosar de dobândire a cetățeniei românești conține în mod obligatoriu cazierul juridic eliberat de autoritățile Republicii Moldova.

Surse oficiale nu dau publicității statistici exacte privind numărul moldovenilor care şi-au redobândit cetăţenia română. La finele lunii aprilie în ajunul alegerilor europene fostul preşedinte român Traian Băsescu declarase că numărul persoanelor care au obținut cetățenia română a ajuns la un milion. „Dacă mai obțin încă un milion cetățenie română, se poate spune că facem unire prin cetățenie”, a opinat fostul președinte al României.

De-a lungul anilor subiectul redobândirii cetăţeniei a fost folosit adesea ca un instrument de obținere a unor dividende politice în perioada campaniilor electorale. Pe de altă parte, atunci când este analizată motivația depunătorului de cerere pentru dobândirea cetățeniei române, este dificil de detectat raționamentele de ordin economic ce le umbresc pe cele de ordin identitar. Au devenit deja emblematice cazurile de obţinere a cetăţeniei româneşti de către politicieni comuniști sau socialiști care alteori au derapat pe panta retoricii anti-românești. Nu s-a pus niciodată problema retragerii cetățeniei pentru această categorie de persoane, dar nici pentru numeroșii cetățeni de altă etnie decât cea românească, care după ce că prezintă acte greu de verificat, nu cunosc nici măcar un nivel minim al limbii române vorbite.

Acordarea masivă a cetățeniei române pentru locuitori ai Republicii Moldova a generat reproșuri la adresa autorităților de la București că ar favoriza intrarea moldovenilor în spațiul UE pe ușa din spate.