Modificările legislative votate pe 30 aprilie în lectură finală vizează aplicarea TVA și a accizelor pentru resursele energetice, inclusiv impozitarea livrărilor de energie electrică de echilibrare și a importurilor de gaze destinate regiunii transnistrene.
Măsurile urmau să fie aplicate de la începutul verii, dar, după cum a explicat deputatul PAS Radu Marian, unul din autorii amendamentelor, Guvernului i-au fost create oportunități pentru a-și stabili „un calendar flexibil” pentru implementare, adoptând hotărâri prin care va decide mărimea cotei TVA ce va aplicată la gaze naturale.
Impozitarea resurselor energetice pentru regiunea transnistreană ar urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027. În schimb, taxele pentru produsele neesențiale – cum ar fi alcoolul și produsele de tutun – vor intra în vigoare din vara acestui an.
Răspunzând îngrijorărilor opoziției socialiste privind impactul măsurilor asupra populației din stânga Nistrului, Radu Marian, președintele comisiei parlamentare pentru economie, a spus că Guvernul urmează să vină cu un mecanism de susținere, inclusiv prin crearea unor „fonduri în lei” destinate locuitorilor din regiune.
La scurt timp după votarea, la Chișinău, a proiectului, departamentul de externe de la Tiraspol a difuzat o declarație în care condamnă măsurile de „dublă impozitare” a entităților economice transnistrene.
Acestea, spune administrația separatistă, nu au nimic în comun cu soluționarea pașnică a conflictului de pe Nistru și contravin cursului de integrare europeană a R. Moldova, „încalcând grav regulile comerțului internațional.”
Șeful comisiei parlamentare pentru economie, deputatul PAS, Radu Marian, prezintă în Parlament amendamentele privind taxele pentru companiile transnistrene, 30 aprilie 2026.
Tiraspolul cere Chișinăului să renunțe la „măsurile distructive”
Pe 29 aprilie, „sovietul suprem” (pretinsul organ legislativ) de la Tiraspol a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului de la Chișinău să renunțe la „măsurile distructive” și să reia „un dialog cuprinzător”.
Autoritățile de facto de la Tiraspol susțin că Chișinăul a acționat în lipsa unei „interacțiuni stabile” între părți, astfel că nu poate fi vorba de „decizii coordonate și echilibrate”.
Potrivit lor, aplicarea taxelor pentru regiunea transnistreană ar putea duce al creșterea prețurilor la produse de consum și utilități, accelerarea inflației și prăbușirea proceselor de producție, cu riscul unei crize umanitare.
Unii reprezentanți ai Tiraspolului au calificat drept „estorcare” impunerea taxelor pentru agenții economici din regiunea transnistreană. Pretinsul deputat Vadim Kravcik, bunăoară, a declarat că aceste măsuri ar putea duce la paralizarea întreprinderilor industriale din regiune, astfel că „așa-numitul fond de convergență nu va primi nimic”.
Chișinăul: condiții fiscale egale
Autoritățile de la Chișinău insistă însă că trebuie să fie create condiții fiscale egale pentru toți agenții economici, inclusiv și celor din regiunea transnistreană, care se bucură de scutiri fiscale de mai bine de 25 de ani.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a spus, în contextul reproșurilor Tiraspolului, că pachetul de legi pentru crearea Fondului de convergență a fost adoptat cu respectarea procedurilor legale, în condiții de transparență și în urma unor consultări, la care au participat și agenți economici din stânga Nistrului.
„Modificările [legislative] sunt despre oameni, nu despre taxe și fonduri, ele vor permite să unificăm spațiul fiscal pe întreg teritoriul țării”, a afirmat Chiveri.
Fond de convergență, de la 1 august
Fondul de convergență ar urma să devină operațional de la 1 august. Autoritățile de la Chișinău spun că acesta va contribui la „stimularea reintegrării” celor două maluri ale Nistrului. În fond vor fi acumulate resurse financiare interne și externe, inclusiv din taxele vamale colectate de la agenții economici transnistreni. Banii vor fi folosiți pentru finanțarea proiectelor sociale și de infrastructură în stânga Nistrului.
Potrivit estimărilor, măsurile Chișinăului ar putea aduce anual cel puțin 3,3 miliarde de lei în Fondul de convergență. Autoritățile moldovene mizează și pe contribuții externe, în condițiile în care costul anul al reintegrării a fost estimat la 500 de milioane de dolari (circa 8,5 miliarde de lei).
Eliminarea facilităților fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană va fi realizată treptat, până la 1 ianuarie 2030.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te